Fuckin Friends pe Facebook

Fucking friends pe Facebook

I LIKE FRIENDS pe FACEBOOK. I LIKE FUCKING FRIENDS!
 
   Nu știu alții cum sunt, dar eu nu sunt specialist în domeniu.  (ei bine, scriam în 2010, între timp..)
Am făcut și eu greșeli, am învățat din ele, și asta nu îmi dă dreptul să critic. Dar…eu sunt persoană fizică…am voie să greșesc în public, dar o firmă? O companie, un brand? Care …prin însăși definiția sa, e un specialist, și se presupune că știe mai multe ca un om de rând sau un biet angajat de-al ei… Compar chestia asta cu o pagină de ejobs, în care firmele explică într-un fel super complex și academic , ce calități și aptitudini sofisticate trebuie să dețină candidatul, dar eafirma…confundă relațiile cu publicul cu Public Relations…. (vezi link)
   Facebook-firme- pagini- prieteni. Eu nu aș putea fi prietenă cu o firmă pe facebook, decât în cazul în care sunt clientă fidelă, sau cunosc persoana din spatele profilului. Dar asta nu înseamnă că nu-i pot face o sugestie, să-și facă o pagină. Profilul ăsta a intrat întâmplător în lista mea…
Foarte prost stau la acest capitol firmele românești… sau cum să le zic? Barurile, cluburile, prietenii de pe FB? Au profile de prieten, cu numele firmei, și administratorii vorbesc în numele lor- a unor angajați, care abia acum descoperă tainele vorbitului în public- sau ce înseamnă promovarea pe FB…
   Nu înțelege greșit, nu critic aiurea, am motiv întemeiat. Deși am permis ca prietenii să posteze pe wall-ul meu, nu permit niciunei firme să-și posteze anunțurile de angajare pe wall-ul meu, fără permisiune (nu permisiunea de a avea opțiunea, ci de a mă întreba), ba să-mi și răspundă cu nonșalanță…iar apoi, în frustrarea lor, să încerce să frustreze înapoi… EȘTI FIRMĂ, băăă !! Aș putea fi clientul tău cel mai fidel, cum să-mi vorbești așa? orice aș fi refuzat de la tine…
   Nu am spus în întregime despre ce a fost vorba, dar o fac, când voi fi întrebată … 🙂 Oricum, ideea rămâne tot asta. Pagină, nu profil ! Prietenii știu de ce.
Share this...

About the author

o țărancă, vorba aia...