Petrecerile de sarbatoarea mortilor au devenit o obisnuinta in marile orase, cu atat mai mult cu cat cultura americana si nu numai, prin seriale, produse si filme a suprapus lumii ideea că celebrarea cultului morților este în regulă, nu doar din considerente comerciale, de marketing, ci și pentru pur divertisment.
Dintre toate semnificațiile acestei sărbători, cea mai apropiată de adevăr și ceea ce se petrece în fapt, este cea a unui festival al morților denumit parentalia, legată de festivalul celtic, care semnifică ”sfârșitul verii”, și conchizând, sfârșitul vacanței, al bucuriilor, al roadelor, al soarelui, al căldurii și al bunăstării oamenilor, însă acestea nu se mai spun.
Oamenii îndepărtau spiritele rele deghizându-se ei înșiși în spirit rău pentru a le evita. În Scoția rolul spiritelor era jucat de tineri îmbrăcați în alb cu fețele mascate sau înnegrite.
Astăzi, lucrurile, pe măsură ce au trecut anii, au ”avansat”. Dacă odată se purta doar așa zisul trick or treat și bostani, astăzi, care mai de care local și eveniment se dorește a fi și mai macabru, pe măsură ce accesul la costume și la idei a permis lumii inspirație din diverse culturi și țări.
Nu doar o simplă petrecere macabră ci în tot mai multe locuri din oraș, o adevărată noapte ritualică, în care vibrațiile cele mai joase dintre cele joase își fac simțită prezența, lăsând-i pe oameni încrezători că ceea ce fac este bine. Și totuși, haideți să analizăm puțin lucrurile dintr-o perspectivă psihologică, de bun simț.
Folosirea obiectelor specifice vrăjitoriei, dintre care amintim, lumânări închise, ciori, altare întunecate obiecte însângerate și viețuitoare moarte.
Nimănui nu-i place să vadă un cadavru pe stradă, iar copiiilor de mici li se spune că Nu e ok să faci bullying nici să-l lovești pe colegul de bancă.Apoi, trecem prin industria dezvoltării personale, care ne învață, cu tot arsenalul obsesivității câștigurilor de bani, că vibrațiile înalte sunt ok (printre puținele lucruri adevărate pe care afirmă) că trebuie să fim atenți la curățenie, la obiecte și să evităm oamenii negativi, spațiile murdare și mâncărurile de vibrație joasă.
Ei bine, în ziua morților, cele mai multe petreceri exact asta fac.
Printre jocurile și activitățile preferate ale centrelor educative pentru copii, se numără obiceiurile consacrate, ”dunking” sau ”appel bobbing”, prin care copiii sunt puși să culeagă mere plutitoare dintr-un lighean, cu dinții. Într-o societate care condamnă sau dezaprobă dizabilitatea și încurajează recunoștința și respectul față de ființa umană, asemenea scene desfășurate cu copiii sunt cel puțin batjocoritare. Mânjrea fețelor acestora cu drogul cel mai nociv din toate timpurile, zahărul, melasa și alte invenții chimice ale lumii moderne, în diverse culori, sub ochii care rânjesc ai educatoarelor, este o practică obișnuită, însă puțin contestată de cei mai mulți.
Ce spun părinții?
”îmi duc copilul la petrecere de noaptea morților pentru a face ceva diferit, pentru a se distra. Nu m-am gândit la asta dintr-o perspectivă spirituală”, spune dna Viorica, mamă a doi băieți.
”Știu că religia condamnă, iar eu nu sunt o persoană religioasă. Fac yoga și particip anual cu copiii mei la petrecerea de la grădiniță. Anul acesta ne-am costumat în zombie iar educatoarea i-a învățat pe copii cum să facă incantanții pentru a avea noroc în viață. Studiase o carte cu idei pentru activități cu copiii”. zice dna Mara, mamă a trei copii, doi băieți și o fată.
Sigur că o mulțime de părinți nu știu că dincolo de aparenta inocență a unei petreceri distractive, în care sub ideea de jocuri și ateliere de creație, se pot ascunde adevărate mantre de vibrație foarte joasă și programări mentale menite să cauzeze tulburări (incipiente) și distorsiuni spirituale negative. Aparent intenția pozitivă dar necunoscătoare și ignorantă a unei educatoare sau ”facilitator” care vrea fie să fie cool, fie să facă bani din asemenea activități (sau amândouă) , conduce spre asemenea activități, de a căror efecte nu răspunde nimeni.
Se spune că cea mai mare înșelare a diavolului este să te facă să crezi că nu există. Fie că ești o persoană religioasă sau nu, cel puțin o dată ai auzit acest lucru.
Azi, înșelarea este că oamenii nu doar cred că nu există, dar îl și imită, invită și promovează, nu doar dintr-o perspectivă mistică ci și una psihologică.
un alt joc folosit des la petreceri este o formă de divinație. Atât copiii cât și adulții, în baza unei tradiții scoțiene, sunt puși să stea în oglindă, pe întuneric, pentru a-și vedea chipul viitorului soț. În mod izbitor, această formă de ocultism seamănă cu ceea ce îndeamnă ritualurle sataniste, care pot fi verificate în cărțile de așa zisă ”specialitate”.
Alte ritualuri folosind diverse subtanțe casnice și amestecuri, pentru a desluși (sau dicta) viitorul. O formă de tarot cu iz distractiv, prin care ți se spune ca rezultat dacă mori sau dacă trăiești.
Experimentul Placebo.
invitat într-o emisune de valoare, Dl Constantin D. Dulcan, profesor emerit și autor al cărții ”inteligența materiei”, afirmă pe îndelete despre hotărârile medicilor asupra vieților pacienților aflați formal într-un stadiu final de boală, adică pe moarte. El dezbate dacă medicii au dreptul de viață și de moarte asupra pacienților, ținând cont că oamenii sunt atât de vulnerabili la ceea ce li se spune, încât cu o înjurătură putem fi distruși, de asemenea și cu un verdict, chiar dacă verdictul, mai precis diagnosticul, nu e final.
Cine dă dreptul unui medic să îi spună unui pacient având o boală necruătoare, că va muri?
Cine sunt medicii să se erijeze în fi Dumnezeu?
Realitatea din care medicii vorbesc este una foarte concretă.
însă nu avem voie să condamnăm pe nimeni. La bogăție, la faimă, la neșansă, la căsătorie cu cineva care apare în oglindă.
Când Iisus a întrebt cum ai procedat, el spune ”credința ta te-a vindecat”.
Dumnezeu ne-a dat toate mecanismele de a ne menține sănătatea.
De asemenea, efectul cuvintelor asupra omului au același efect, în funcție de tăria și vulnerabilitatea sau chiar defectele omului respectiv. Unii oameni pot reacționa la umilință într-un mod, alții deloc.
Întrebat fiind une ne lovește un cuvânt sau o replică negativă, Dulcan afirmă:
În inimă.
Așadar, copiilor predispuși la a absorbi informație, dar și adulților care caută specialul și ”altfelul” cu orice preț, în viața lor, unde credeți că îi va lovi mantra sau tarotul sau incantanțiile făcute în nopțile în care costumați fiind, ei chiar cred, din convingere că sunt acele personaje?
Se spune că oamenii tind să fie mai degrabă ei înșiși, cine sunt cu adevărat, când își aleg măștile. Nu e o întâmplare că vecina ta mirosnosiță de la etajul 4, spre exemplu, se costumează în prostituată sau că sora prietenului, care nu suportă religia, se costumează în rochie de mireasă pătată sau își pune ochi de păianjen. Macabrul din zilele acestei false sărbători devine credința omului că el însuși devine acel personaj, deschizând poate intenținoat sau nu, uși spirituale către el, și mai apoi către ceilalți.
Iar dacă cuvintele jignitoare ne lovesc în inimă,
forța răului de a ataca, atunci când omul este deschis, degajat, și intră și în pielea unui personaj a cărui comportamente și atitudini le adoptă (unii spun că le vine natural, cu atât mai grav), chiar și pentru o noapte, lasă amprente dureroase (aparent sub forma unor plăceri) asupra psihicului.
Din păcate psihologia e puțin depășită.
Credem unoeri că entitățile au lumea lor, apoi ne întrebăm cum e posibil ca oameni buni să comită acte de crzuime, sau cum e posibil ca vecinul simpatic să fie în timpul liber hoț de buzunar.
Programarea psihologică.
Deși inițial se afirmă că singurul motiv pentru care această sărbătoare există este marketingul și dorința de îmbogățire a companiilor, în realitate lucrurile sunt și așa, dar și pe celelalte planuri. Sigur că banii sunt o metodă de control puternică dar și un rezultat al energiei pe care oamenii o depun. Fie compromițându-i pe alții sau sprijinindu-i să devină mai buni. Însă cel mai important aspect aici este felul în care această sărbătoare și-a făcut apariția și mai ales s-a infiltrat între obiceiurile și programele (psihologice) ale oamenilor.
Întâi, discret, s-a spus că e doar un trick &treat, o activitate inocentă și distractivă pentru copii. Apoi, barurile și discotecile au început să organizeze petreceri tematice, până azi, când se organizează adevărate festinuri și festialuri dedicate morților, folosind atât recuzita cât și arsenalul ocult, desprins din cărțile sataniste (care nu folosesc acest cuvânt, desigur). Deși se foloesc des scuze precum ”efecte tehnice”, ”totul e o distracție” sau ”nu e păcat să te costumezi”, lucrurile în realitate stau diferit.
Ce efecte produce însă ingerarea de bomboane în formă de cranii, dovleci, lilieci, viermi, etc, în mintea copiilor? dar în mintea unui adult?
Ceea ce crede, se întâmplă. Noi nu ne hrănim doar cu ceea ce punem pe masă ci și cu ceea ce scoatem pe gură și ascultăm. Când ascultăm știrile de la ora 5, ne hrănim cu știrile de la ora 5. Dar ce ne transmite mâncatul viermilor? Este acesta un lucru sănătos la nivel fizic? Dacă nu, de ce l-am face la nivel psihologic? Energia viermilor nu este o energie pe care oamenii să și-o dorească nici măcar în casele lor, darămite în corpul lor? Iar copiii, sensibili și uneori vigilenți, alteori supuși disperării părinților, ar putea crede că acele lucruri sunt ok.
Dintre toate, cel mai controversat preparat e prăjitura Soul, denumire dată deloc întâmplător.
Legenda spune că în noaptea morților, se celebra odată granița dintre lumi și spiritele care erau în lumile foarte joase, adică în iad, veneau pe pământ pentru a poseda oamenii, pentru a le lua sufletul. Neavând cu ce să se hrănească, deoarece spiritele morților netrecuți în lumile spirituale sunt condamnate, acestea vânează sufletele, energia și psihicul oamenilor din cele mai vechi timpuri, obișnuind să manipuleze adulți, lucrând pentru a-și asigura existența, negându-l pe Dumnezeu, disprețuind vibrațiile înalte, frumosul, pacea…
Biblioteca de la Vatican deține astfel de documente însă sunt secretizate, din motive pe care nu le înțelegem. Însuși Papa a declarat, că dacă tinerilor le place să se îmbrace ca vrăjitoare și demoni o noapte pe an, nu e nicio problemă, dacă este doar un joc, nu există niciun rău în asta”.
Ignoranța capului bisericii moderne așa zis creștine însă este cel puțin dubioase din mai multe privințe. Unul: că nu există joc și distracție în incantații și că oamenii ceea ce cred, fac, devin, li se întâmplă. Bine și rău, capacitatea oamenilor de a se programa sau de a se lăsa programați prin neglijență și manipulare (neștiință, lipsă de încredere în ei înșiși, etc.) este uluitoare.
În această privință, sfinții noștri, deși nu sunt fan, mă văd nevoită să-i aduc în discuție sunt net superiori. Iată ce declară părintele Arsenie Boca, metafizicianul acuzat de biserică, pentru că cică ”n-ar fi veridic”:
”Cuvintele sunt fiinte vii, capabile sa faca treaba la care au fost trimise. Si fiindca sunt fiinte vii, viata din viata, pe cel care le-a creat ele-l insotesc pana la judecata de apoi, ca niste copii ai lui, cu toate consecintele lor.”
Fiindcă și numai simpla aruncare a unui cuvânt în obrazul unui om e în stare să-i desfigureze fizionomia minții”. Atât de mare putere au cuvintele, încât ele pot zidi sau dărâma pe un om. Îl pot schimba în bine sau în rău. Atunci când ne adresăm injurios semenilor noștri, le provocăm mari prejudicii la nivel mental.”
Să fim atenți și la starea cu care rostim un cuvânt, pentru că oamenii simt dacă este însoțit de dragoste și bunăvoință, sau de un gând rău.
Acum gândiți-vă ce poate însoți o mantră sau o incantație care îți spune că dacă nu faci cutare lucru, o să ai ghinion?
Sau că o să mori.
Sau, dacă nu spui corect mantra, nu așezi bine obiectele sau nu respecți regulile care te umilesc, ajungi în iad, sau ai ghinion.
Iar dacă aceste lucruri vi se par incredibile, gândiți-vă că NLP face același lucru, în domeniile comerciale. Ele induc unui om o stare dorită de manipulator (cineva care apelează la trucuri pentru a obține consimțământul cuiva este manipulator) pentru a obține beneficii de orice natură.
Programarea psihologică a copiilor dar și a adulților prin aceste jocuri și incantații realizate cu seriozitate de către ei, prin intrarea în pielea unor personaje rău famate, cu istoric spiritual și chiar declarate ca fiind nocive, devine treptat insesizabilă, oamenii ajungând să se identifice cu personaje, până la modificarea psihicului lor, a obișnuințelor, a activităților profesionale, etc.
Noi suntem și devenim și ceea ce credem despre noi înșine că suntem, iar dacă într-o singură noapte o dăm în bară nasol, acel lucru s-ar putea să ne bântuie la propriu toată viața.
Printre descrierile evenimentelor ce au loc în oraș, în perioada aceasta, se găsesc unele chiar fățișe. Facebook este plin de afișe și promovări, unele din locuri în care nu te aștepți. Spre exemplu, un centru educațional pentru copii care până recent promova vibrațiile pozitive, pacea, armonia și stările spirituale sănătoase, astăzi lansează evenimente macabre, fără să mai țină socoteală de ceea ce propovăduia până nu demult.
Un moment de liniște. Să ne întrebăm. Discern oare facilitatorii și educatorii, (dacă pot fi numiți așa) între aceste acțiuni? Sau programarea mentală care pare că se activează în preajma acestei sărbători declanșează evenimente, fără știrea lor?
Este dificil de spus. Am încercat însă ieri să luăm legătura cu o doamnă de la un centru de educație psihologică și consiliere, care organizează activități spirituale și recreative pentru copii. Am întrebat-o care este principalul motiv pentru care ține sărbătoarea și mai ales ce a determinat-o să folosească decorurile sinistre, cu păsări moarte, lumânări de culoare închisă, obiecte ritualice și efecte speciale. Pentru o clipă, doamna părea că nu știe despre ce vorbim. Ne-a spus că toți fac asta și asta cere publicul, asta e piața. Deci este vorba de bani?
Moment de tăcere.
Din dorința de a se deosebi, mulți educatori și chiar antreprenori în domeniul educației pentru copii (și părinți) ajung să comită greșeli și nu doar, să evite asumarea responsabilității pentru daunele psihice produse în timp, despre daunele spirituale nu mai vorbim.
În timp, în România și mai ales în Timișoara, sărbătoarea morților se desfășoară în condiții de petrecere, însă ne îngrijorează numărul de evenimente dedicate copiilor, prin care acestora li se inoculează diverse practici și vibrații dăunătoare. Energiile de factură îndoielnică la care sunt supuși, fie prin constrângerea sau presiunea părinților, fie prin obligativitatea educatorilor care nu permit ”alte opinii”, pot afecta nu doar pe aceștia ci și pe cei aflați în jurul lor, deoarece adesea ca și starea de bine și starea de rău poate fi contagioasă.
Cu toate acestea, o mare parte din cei care sarbatoresc ritualic sau petrecaret ziua mortilor, declara ca sunt deranjati de pupatorii de moaste, sau ca slujbele de duminica sunt prea galagioase si nepotrivite. Sau ca credinciosii in general, cei care merg la biserica, sunt niste medievali. Sigur ca lista acestor nedreptati si mai ales aberatii este lunga.
Ce putem face?
Să ne protejăm de aceste intervenții, nicidecum să ne temem.
Cel mai simplu pas de a vindeca o boală este recunoașterea ei ca problemă personală, iar apoi, extirparea răului, fără a provoca sieși sau altora daune.
Indiferent că sunteți sau nu religios, niciun om nu ar trebui să fie expus manipulării, nici făcut să creadă că o sărbătoare a morților ținută în mare parte de sectari, poate fi răspunsul la căutările de evoluție și dezvoltare personală, cu atât mai puțin să aducă, chiar și pentru o zi, pace, bunătate și armonie.
Localurile timișorene și nu numai, ar trebui, prin patronii lor, să-și facă un exercițiu de anduranță spirituală pe termen lung. Doresc ei asocieri cu fenomene stranii, doresc să-și asocieze afacerile de suflet cu spiritualitatea ocultă, chiar dacă aparent o fac de dragul unui marketing temporar, sau doresc să-și păstreze verticaitatea, și vibrațiile pozitive,
nemurdărind sau măcar curățind locurile afectate de dejecțiile energetice produse.
Clienții trebuie respectați.
Copiii trebuie protejați.
în caz contrar, orice afacere susține sărbătoarea morților și investește pentru aceasta, nu este una a cărei roade să merite să mai fie nici promovate, nici încurajate, nici menținute. Mai precis, nici nu putem spune că este o afacere care aduce roade, deoarece morții și închinarea la cultul morților nu aduce roade, nu?
Și apoi, n-ai putea crede că un restaurant care azi ți-a urat o cină dezgustătoare și te-a silit să te costumezi în zombie pentru a-ți acorda o biată reducere, te poate respecta ca și client. Acestea în mare parte, se comportă mai rău ca niște prostituate. Spre deosebire de prostituate, care își asigură subzistența asigurând o nevoie rapidă, restaurantele își asigură o celebritate, înșelând clienții că locul lor sau patronii lor, ar fi ceva pozitiv.
Igiena nu e doar despre curățarea suprafețelor,
ci și despre curățarea psihică,
și mai ales despre a face din spațiile în care se mănâncă, spații sănătoase și pozitive, nealterate de microbi, nealterate de entități negative,
Iar spațiile și centrele dedicate copiilor, să păstreze puritatea, lăsând copiii să discearnă în primul rând,
iar centrele care susțin dezvoltarea personală,
cel puțin în prezentările publice, e bine, pentru credibilitatea lor, să pomenească puțin și despre spiritualitate CU Dumnezeu.
