Cum s-au găsit justificări pentru violența în familie și abuz psihologic și fizic: sunt militar, vă dați seama, eu am dat totul pentru ea, și ea acuma…
Luni, 1 octombrie, o zi ploioasă de toamnă, care anunța o situație mai bună pentru fiica unui fost ofițer de militărie, încadrat pensionar de boală, în urmă cu mai mulți ani, de către o comisie de expertiză psihiatrică care a decis asupra acestui domn, având ceva probleme, că trebuie să iasă la pensie mai bine decât alții cu cel puțin câțiva ani, deoarece starea de sănătate psihologică nu îi permite să mai facă ceva în domeniu. Ajuns în fața unei comsiii de expertiză psihiatrică, aceștia, văzând urmele unor abuzuri și violențe dar și a unei stări de sănătate psihică destul de importante, pe fondul unei profesii care avea nevoie de sănătate, control și atenție la tine și la viața pe care o duci, au spus: acest domn trebuie pensionat pe caz de boală. Lista bolilor psihiatrice care sunt susținute de această ieșire la pensie o putem consulta după ce povestim mai multe despre acest caz.
Situația nu a fost la fel de bună, acum, pentru fiica acestuia, care reclamând mai multe violențe în familie și abuzuri ale tatălui, a fost pusă în situația de a-și vedea tatăl, militar de profesie, o persoană cu o autoritate asupra oricărui muritor care nu face ce spune el, văzut pe la întâlniri cu persoane din domeniu și alte cadre cu funcție, în ce privește ”grija față de boli mintale” dar și alte griji cum sunt ”am grijă să nu știe nimeni ce dosar penal am avut” sau, ”am grijă să nu știe nimeni ce fac când nu sunt văzut sau înregistrat”, după cum susțin chiar specialiștii, care au văzut și cunosc un astfel de comportament abuziv.
Despre cadrele militare nu avem ce să spunem multe, însă despre fiica acestui domn care a reclamat o plângere penală pentru amenințări și abuz în familie, în urmă cu câteva săptămâni, sunt multe lucruri de spus. Unul este că, după ce plângerea din data de 6.09.2024 nu a fost avută în analiză , ci doar ”trecută” ca să mai facem și noi ceva, susținându-se că tatăl fetei este doar tatăl acesteia și, după cum a spus chiar polițistul, ”nu trebuie să faci acest lucru pentru că este tatăl tău”, ”cum să depui tu plângere împotriva tatălui tău”, reclamând un comportament anxios și ”nesănătos” al fetei, care nu dorea să facă, să fie sau să muncească ce încerca să îi spună, arate sau ”bage ” cu forța tatăl acesteia. Pentru polițiștii din Baia Mare, țipetele unui tată, un om important în oraș, despre care se susținea că este fost cadru MAI (nu contează dacă e pensionar sau lucrează la gunoaie, pentru polițiștii care nu muncesc, un cadru MAI nu se ”face plângere” niciodată), au fost mai importante însă decât strigătul de ajutor al acestei fete care văzând că tatăl ei nu dorește să aibe un comportament decent și repectuos față de ea, pentru a putea avea o situație bună (amândoi) în casă, a fost considerat o problemă pentru oamenii legii care au spus că tatăl are dreptul, că de aceea a ”plătit” pentru aceasta, spunând că ”dacă e tatăl tău trebuie să faci ce spune el” și nu ce vrei tu. Același lucru l-au spus mai multe persoane însă nu contează calitatea acestora ci abuzul pe care nici nu și-au dat seama mulți că îl fac, chiar asupra propriilor odrasle, și nu asupra sănătății, sau moralității a acestor oameni, care niciodată nu au văzut un lucru frumos la ei sau în altă familie. De unde nu îi, vorba cuiva….
Încercarea de a depune o plângere nu a avut un rezultat bun chiar din primele zile, deoarece fiica acestui domn , a fost ”amânată”, trimisă la alți colegi din poliție care nu știau nimic despre caz, și chiar amenințată de tatăl ei, că dacă nu își retrage plângerea, va fi mai rău. Și aceasta nu și-a retras-o, văzând că tatăl încearcă și mai mult să o facă să nu mai spună ce se întâmplă în familia ei. Până când…. a venit polițistul cu o citație acasă, și fără să știe că acesta a fost înregistrat de soneria familiei, i-a spus mamei, după ce s-a asigurat că fiica nu se află în preajma acestuia, i-a ”șoptit” mai bine zis, conform înregistrărilor, să o determine pe fiică să facă ceva, să ”o lovească” sau alte lucruri, pentru a-i ”ajuta” pe oamenii legii sau pe alte persoane să obțină o internare (abuzivă”) și în conformitate cu ce dorește abuzatorul (chiar asta dorește), pentru a ”scăpa ” de ea, fiind o problemă pentru acest cadru MAI și acum, din ce vedem, pentru mai multe cadre deoarece fiica acestui domn nu mai dorește să fie ”întreținută” în ”grija” și ”iubirea părintească” a acestui abuzator. Îi spunem așa, deoarece lucrurile chiar așa s-au întâmplat.
Încă din 2017, când venise acasă din alt oraș pentru câteva zile, acesta avea un comportament dăunător față de ea. Ea fiind ”problema” mai ”nemernică” a familiei, persoana aia care ”întotdeauna e mai bună decât alții la ceva”, mai împăcată, mai muncitoare, mai bine, mai fericită ca toți, cu toate că nu se lăuda niciodată cu bani sau rezultatele ei, a fost un lucru care pe tatăl, neavând cum să obțină niciun ”merit” de pe urma ei, a susținut că ”nu e bine că nu le spui oamenilor că datorită mie ai ajuns aici”, nu că ai fi făcut tu ceva. Din curvă și proastă nu o scotea. Până în ziua când.. ea a zis NU MAI VREAU, văzând cum abuzurile și violențele verbale dar și fizice se încearcă și cu mama acesteia, fiind singura din familie care lua apărarea acestei femei, de fiecare dată când venea acasă. Doar câteva zile. În acea zi, tatăl consumase alcool, și alături de o persoană care îl ajuta la munca la casă, (el fiind în concediu, căci plecase în străinătate la muncă, nu ne întrebați de ce,,, nu e treaba noastră) s-a răstit la ea, spunându-i să nu mai vorbească despre problemele acestea și să nu mai solicite ”nu mai faceți aceste lucruri ”sau să nu mai spună cum se face într-o familie, el știind mai bine. Fiica a spus NU MAI VREAU, i-a spus o vorbă mai vorbă decât toate celelalte și el în acel moment, văzând că nimeni nu a mai făcut acest lucru cu el, și nici ea, cu toate că doar ea făcea aceste lucruri cu el, i-a dat una, a pus-o jos, ea s-a speriat foarte tare, s-a pus într-o postură în care să nu poată fi lovită, încercând să scape de acesta, însă acesta a imobilizat-o, a chemat acel domn care și el consumase alcool (un drojder, că aia era), a sunat domnul milițian la salvare și … de aici întreaga problemă cu acest domn, pasionat de spitalizare. Totul când nu dorește ca ea să spună sau să facă ceva.
La spital, le-a povestit fata medicilor însă au spus că nu se poate, fata noastră este o fată extraordinară și niciodată nu ar putea spune despre noi așa ceva. I-au pus un diagnostic tras de păr, după ce au sedat-o să nu poată vorbi și când aceasta a adus vorba despre ce îi făcuse tatăl ei în ziua aceea, medicul, sau persoana care avea în responsabilitate acest caz, susținea că nu se poate, spunând că fata ”vorbește prostii”, consemând aceste lucruri în acel dosar. După câteva zile, nimic nu s-a întâmplat. Niciun consimțămând nu s-a dat asupra internării sau asupra unei medicații, fiica domnului neputând să facă nimic pentru a nu avea această situație sau pentru a fi ascultată de cineva. Cadrul MAI era mai important, părinții, și acești oameni care văzând cum se făcea în comunism, au încercat acest lucru, neavând nicio problemă că fiica dânșilor ar putea să aibe probleme de sănătate sau că orice lucru care se face acolo, și nu există niciun motiv de îngrijorare ci doar false declarații, care arată tulburările acestor oameni și nu problema care are legătură cu persoana, ar putea cauza o problemă de sănătate.
După ani, aceeași situație. Cine s-ar fi gândit că, neștiind ce o așteaptă acasă, fiica domnului cadru MAI, venită la rugămintea părinților și profitând de o situație, să nu poată să aibe o zi de bine și frumos în orașul pe care nu l-a mai văzut de ani, și unde n-a fost oricum niciodată bine primită. Cei din alte orașe sunt peste nivelul din Baia Mare și atunci, fără ca cineva să poată să spună ceva, este văzut ca o persoană cu ”probleme”. Cine ești tu să-mi spui mie ce e mai bine sau bine, ce e mai bun decât ce fac eu? ești un nimeni… Și așa era ea pentru tatăl său.
Ești o curvă Ai făcut varianta. Ești un nimeni. Fără mine… Nu te bagă nimeni în seamă. N-ai ce să faci aici, du-te de unde ai venit. Nu ai ce să faci, nu te vrem, lasă că îți arătăm noi ție și alte lucruri pe care tatăl, încercând să facă o situație cu mama, abuzată și manipulată până peste ce este normal sau nesănătos (am spune că este o patologie însă nu suntem specialiști… cu toate astea aceste lucruri se reflectă în înregistrările și mărturiile acestor oameni, care spun despre ei și despre ce spun despre ceilalți, ce spun despre ea, când nu știu că sunt înregistrați)
Fără să știe că a spune NU unui abuzator îi poate cauza probleme, ținând cont că tatăl are o situație de sănătate mult agravată pe fondul lipsei de importanță în carieră, la locul de muncă și cu familia sa, fiica acestui domn a spus.
NU DAU DOI BANI PE TINE CA TATĂ, lucru care a costat-o și ar fi costat-o chiar ei un dosar penal… sau o internare abuzivă la psihiatrie.
văzând scandalurile și certurile din familie, fiica acestui domn nu a spus niciodată că nu se teme, cu toate astea, a susținut lucrurile care sunt normale.
Da, sunt curvă. Da, ai dreptate. Da, tu știi mai bine, cauzând o furie impresionantă în psihologia acestui domn, cadru MAI, ieșit la pensie pe probleme de boală, care a susținut că el este un om sănătos care nu are nevoie niciodată de nimic de la niciun medic, cu excepția situației când se informează asupra dosarelor ei medicale, încercând să obțină fraudulos acces la aceste dosare, pentru a le arăta tuturor oamenilor de ce ”boli” făcute și nefăcute ”suferă” aceasta, fără să povestească situația și intervenția lui explicită în ”diagnosticarea ” acestor dosare și despre cum el, expert în probleme psihiatrice, încă din armată, a încercat să spună de fiecare dată lucruri despre ea, din ce știa el că e bine să spună. N-a fost niciodată la o zi de naștere a ei, nu i-a luat vreodată un cadou, nu i-a dat o floare în viața ei, nu i-a făcut nimic, nu a fost niciodată cu ea, pentru ea… însă acesta se laudă că ”a ținut-o câțiva ani în chirie”, asigurându-i, nu-i așa, sclavia într-un oraș, și niciodată spunând sau încercând s-o determine pe ea să-și dorească mai mult. Sau să nu-i fie rușine ei de ea și de ceilalți, sau chiar rușine de el, că vrea mai mult. Cine ești tu să nu faci ce-ți spun?
Însă de fiecare dată pierdea în fața acestui om, care nu putea să nu îi arate că el fără ea nu merită nimic. După ce a reușit să se angajeze și să facă lucruri frumoase și chiar să ajungă o persoană apreciată la locul de muncă, acest lucru aducându-i și mai mulți bani, tatăl nu a mai vorbit cu ea. Azi, după angajări și având un rol de managing partner la o firmă importantă din București dar fiind și antreprenor și lucrând pentru ceea ce dorește ea, acesta susține că ”o face de râs”. ”Tu niciodată nu ai bani”, niciodată nu te lauzi cu ce faci, mă faci de rușine, o să spună lumea că nu faci nimic. Ea spune că vrea să fie ”săracă” un an doi, pentru a putea spune că a muncit ceva, și nu să trăiască pe un salar minim pe economie, pe care i-l dorește tatăl său. De aici sunt multe certuri în familia acestora.
Azi, nu a mai pierdut. După ani, abuzată, abuzată emoțional, a depus încă o plângere penală după ce , văzând că poliția sau un polițist abuziv sau poate chiar el un alt abuzator pentru cei din familia lui (abuzatorii au profesii, funcții, niciodată nu știi, cu toate că cei mai mulți nu știu) nu a făcut nimic în ce privește plângerea, acest lucru cauzând mai multă suferință în familia ei, deoarece tatăl a zis… ”măi dacă nu mi-au făcut nimic, hai să-i arăt că pot mai mult”, și atunci, într-o seară, i-a dat cu o farfurie de mâncare în cap, după ce a văzut că fiica acestui domn important mănâncă în bucătărie dintr-o farfurie, care, ea neștiind, era pentru el. După ce a încercat să-i ia farfuria și să îi interzică mamei să îi mai facă fiicei sale mâncare, cu toate că niciodată nu s-a pus problema aceasta, ea văzând că el vine după farfurie, a mâncat, i-a pus-o înapoi, el a aruncat-o, ea a cules-o de pe jos, i-a dat-o câinelui, bărbatul a lovit câinele, înfuriat de ce a făcut fiica lui (fără nicio ceartă, lucru care ne pune pe gânduri), s-a năpustit asupra ei cu farfuria (una solidă, nu altceva) și i-a dat în cap, chiar încercând să o nimerească, din spusele fiicei, care a căzut jos, încercând să se apere, cu toate că nu a reușit, fără să știe că are capul spart. A durat câteva ore până a reușit să își dea seama că are nevoie de îngrijiri medicale, mergând a doua zi la poliție pentru a depune plângere împotriva acestei lovituri, și la IML, pentru a povesti și arăta cele întâmplate. A fost și o înregistrare din această zi, însă mai importantă decât aceasta este fondul pe care s-a întâmplat nenorocirea. Și nu e o nenorocire? Noi credem că da.
De ce să aștepți o lună pentru a avea o vătămare corporală?
Oamenii legii au văzut că ”nu există ” nicio situație de îngrijorare cu privire la comportamentul abuziv și violent al tatălui și atunci, lucrurile au putut fi văzute după câteva zile sau mai mult, deoarece tatăl, neavând nici măcar o amendă pentru că a scuipat-o , (există de asemenea și o înregistrare) sau pentru că i-a aruncat lucrurile la gunoi, autoritățile, mai bine zis, un polițist ”specialist în abuzuri de familie”, a spus că nu e de ce să își facă griji, un cadru MAI nu ar face niciodată aceste lucruri și ”fiica acestuia” nu era într-o stare bună când a venit să pună plângere, încercând să spună… că e doar o fiică a unui om care i-a oferit ”totul” și acum… Doamne ferește ce face… cum să-ți pui plângere împotriva tatălui? Păi nu de aia e tată, să fie abuzator?
Azi, instanța a susținut că violența în familie, care s-a dovedit a fi mai gravă pe măsură ce făptuitorul nu a fost mustrat, nu i s-a spus nimic, nu i s-a dat nici cel puțin o amendă, o înștiințare scrisă sau altă implicare a unei autorități, de orice fel, este justificabilă.
La ora 8:30 s-a înfățișat cauza, prin care fiica acestui om important a solicitat ordin de protecție, deoarece se teme pentru viața și sănătatea ei, fiind în fiecare zi agresată fizic și psihic de tatăl ei, care a început o adevărată campanie de mutilare a acesteia, prin arătarea acesteia în public că este o persoană care” nu are ce să spună”, ”nu trebuie să vorbiți cu ea, doar cu mine”, ”nu are probe, cu toate că aceasta a arătat” sau o persoană care nu face nimic din ce spune, care nu trebuie să fie mai mult decât spune el.
În fața ”comisiei”, același militar care simulase boli mintale, simulase o boală mintală pentru fiica ei, încercând să arate că dacă acesta a investit bani în ”fundul ei”, trebuie să fie lovită, scuipată, batjocorită, abuzată emoțional și pusă în fața oamenilor ca fiind o persoană ”nemernică” care a îndrăznit să spună NU de mai multe ori unui abuzator. Care este văzută o fiică rea, sau trebuie să fie văzută ca o fiică rea, care a fost ”salvată ”de către tatăl ei, abuzator, din mâinile unui oraș frumos, unde ea a stat și stă de ani de zile, având o viață acolo, o profesie, o familie, o carieră și multe alte lucruri pe care le-a făcut, având profesie respectabilă, având nimic lângă el în acest oraș unde a fi fericit, sănătos sau mai evoluat puțin decât cei pe care îi consideri familie, este considerat o boală psihică. Sigur ai tu ceva….. că nu e bine ceva la tine.
Încercând să arate oamenilor legii că acest comportament al acestui domn este justificabil și chiar e bine că a făcut în acest fel, tatăl fiind atât de intruziv încă de când a pășit în sală, încercând să facă toată situația să fie despre el. Nu știm noi multe despre abuzatori (dar ne informăm), dar acest lucru a arătat și ar fi trebuit să arate acestei ”comisii ” de a vedea și analiza abuzatori că acest domn important este mai mult decât o amenințare la adresa securității fizice și psihice a acestei fete, și nu doar a ei ci și a celorlați, încercând să facă dintr-o situație personală abuzivă, în care o fată (putea să nu fie fiica lui) a fost maltratată, amenințată și lovită cu o farfurie în cap, (cu premeditare am spune, ținând cont de situație) o situație în care este el persoana care a fost lezată și amenințată de această fiică, ea nedorind să facă ”ce spune el”. Și a spus autorităților că i-a cumpărat lucruri, că a făcut aceste lucruri și priviți, câte am făcut, fără să spună că tot ceea ce povestise el în câteva minute sunt lucruri pe care le ”luase ”din câțiva ani, încercând să arate că justificarea acestor violențe constă în banii pe care i-a dat el în ani, și care acum,… nu poți să crezi… și-au găsit ”soluția” în a fi ”o investiție” în ea, fiica lui ca și persoană care nu trebuie să aibe nimic al ei, cauzându-i-se suferință psihologică, și abuz, violență și batjocură, pentru a putea fi el o persoană….. cum este el.
Și cum este un abuzator când îl vede toată lumea? Dă din mâini tare, gesticulează. El vorbește atât de mult despre ce vede că s-a întâmplat, ce își dorește să se fi întâmplat încât uită povestea, firul și lucrurile care l-au făcut pe el în acea zi să își lovească fiica, spunând că… nu știu dacă am lovit-o sau ”nu am lovit-o tare”… vă dați seama la nervi.. cum să nu o lovesc, uitați-vă că nu mă ascultă… și spunând ca un minicinos patologic bolnav de propria ”nereușită” și pentru a-și apăra un eșec profesional, că ea este problema pentru care el trebuie să fie violent. Violența și manipularea psihologică a acestui domn fost cadru MAI specializat în boli psihice a susținut chiar și că fiica lui ar fi dormit într-un container, pentru a spune despre ea că este o persoană neîngrijită, a spus chiar și că are multe lucruri, ulterior spunând că nu muncește nimic, că doarme mult, sau că nu stă pe acasă, arătând un comportament demn de o fetiță de câțiva ani pe care el trebuie să o îngrijească sau alteori dimpotrivă, arătând comisiei de ”experți” în analiza omului, că fata dânsului este o curvă sau o persoană care…. nu știu de unde face atâtea lucruri că eu spun despre ea că doarme în gunoaie sau că nu se îngrijește.. și hopa mai apare o muncă frumoasă a ei… despre care… acest tată foarte îngrijit, nu știe nimic. Cine s-ar fi gândit să-l întrebe pe acest domn, aflat într-un delir de toată frumusețea, în timp ce abia își ținea ochii țintiți pe cineva, arătând încolo și-ncoace, disimulând și atrpgând atenția către orice și oriunde mai puțin spre el… spre privirea lui, că minte cu nerușinare spre a-și scăpa pielea, așa cum a mințit-o și pe mama acesteia, și așa cum a mințit și o comisie, ajutat fiind de un specialist. O persoană cu probleme patologice de narcisism nu poate să fie analizată, de aceea, în instanță, de multe ori sunt persoane care fac ceva ”bine” sau ”bun” pentru persoanele care le urmăresc cu interes și care, având momente, pot fi și lăsate să creadă că acest domn spune un lucru important, însă…. n-a spus nimic.
FRÂNTURI DE ADEVĂR…. FRÂNTURI
Ați lovit-o sau nu pe fiica dumnevoastră? ….păi… cum să vă spun… nu știu, i-am dat.. hai mă că n-am lovit-o tare. Cine ești tu să-mi spună ea mie dacă am făcut asta, eu zic că nu…. dar hai mă uită-te la ea.. ce fericită e… ți se pare că a fost lovită? Vă spun eu ce face un om care e lovit, plânge, se arată rănit, fata asta ne vrea răul, uitați-vă, pe mama a zgâriat-o cățelul pe mână… de aia ne-a lovit.
Ați abuzat-o vreodată pe fiica dumneavoastră verbal sau fizic?
Orice om la nervi…. acuma ce să vă zic… nu știu, nu pot să mă uit la dumneavoastră, uitați-vă cum dau din mâini și fac aici ce trebe ca să nu vedeți adevărul din ochii mei. Fiica mea când v-a mărturisit v-a spus mai bine, ea este atât de deșteaptă încât ați văzut-o cu toții că este anxioasă când vorbește despre ce îi fac eu, dar eu sunt mai prost ca ea sau ce? stați că vă arăt eu pe cine să credeți…. uitați vă cum fac să nu mai știți ce m-ați întrebat și să vă arăt doar ce vreau eu. Că de aia sunt psihopat narcisist.
Ați consumat alcool?
În fiecare zi beau, pizdo, nu ți-e rușine să mă întrebi asta? Cine ești tu să-mi spui ce să beau pe banii mei? Hai mă că nu pot să zic asta, orice om normal. Trebuie să arăt că sunt ”ca orice om” și să îmi arăt greșelile, ca să nu fiu eu problema. Le arăt că sunt om normal , cu păcate, că atunci lovitura, abuzul, batjocura, scuipatul și controlul meu asupra ei sunt mai bune… Victima e ea; instanța trebuie făcută să fie prietenă cu mine. Ea e problema, ea ea ea !
Analistul nostru a încercat să redea cât mai bine cu putință ce s-a întâmplat în întâlnirea abuzatorului de astăzi cu persoane despre care spui: trebuie să vadă aceste lucruri și nu știi… dacă văd sau nu. Cât face minciuna unui abuzator, declarația mincinoasă? Câți sunt experți să vadă aceste lucruri și dacă și cât conteză aceste lucruri pentru oamenii legii sau cei care ne spun: tu de mâine nu te mai temi, măcar o zi, sau mai mult…. și tu… mai trebuie să fii lovită o dată… că nu ai ”destule dovezi”.
Suntem la plângerea III.
În speță…. același lucru pe care l-am mai adus în problemă. Acesta amenință cu dosarele medicale, neavând alt lucru pe care să îl susțină despre ea. De ani de zile nu locuiesc împreună, și acest tată, care are ținere de minte și știe totul despre fiica lui, știe ce dosare medicale are ea, știe tot, știe ce e bine pentru ea, știe ce ”medicație” trebuie dată acestei fete pentru a nu mai spune despre el, despre abuzurile și violențele sale, despre cât de eșuat este el ca părinte și ca soț, ca tată și ca persoană care susține public că este familistă, dar nu și-a dus soția și copiii niciodată undeva în concediu, el nevând nicio pasiune pentru lucrurile normale și sănătoase de viață. Un adevărat om normal. Sănătos de normal.
Comisia se uită la el, îi dă o situație… nu poate să spună nimic. Nu știe dacă lovitura i-a cauzat fetei suferință, nu știe dacă scuipatul i-a produs o situație de umilire, dacă țipetele acestuia când a susținut despre ea că este ”nebună” sau când a susținut în mod mincinos și fără nicio problemă în fața altor oameni că ”i-ar dori răul ”mamei, încercând să se folosească de ea, (mama fiind abuzată emoțional și manipulată de el), nu știe dacă a cauzat vreodată suferință, acesta susținând… așa sunt eu, ce să fac. E normal, comisie, să mă apuce furia și să apuc obiecte și să dau după ea. Dar uitați-vă, mama ei are o zgârietură. E normal ca după câteva zile sau ani de la o ceartă cu mama ei, să mă apuc acum să o lovesc, să o scuip, să îi arunc lucrurile. Se ceartă cu maică-sa deoarece maică-sa spune că e fericită și ea spune că nu, că se vede. Îi spune ”femeie, mai du-te și tu în oraș” și mama spune ” de unde bani că nu-mi dă niciodată”, și atunci eu îmi dau seama că nu e bine pentru mine să știe toți această situație. Măi, fata mea are sute de mii de urmăritori pe un cont de feisbuc, dacă vede și mă vede cineva?
… și atunci, am zis… să le spun că e ”cu capul”, să vadă și ei… poți să crezi o persoană cu probleme psihice? nu poți, poți cel mult să-i faci pe oameni să creadă ce le arăți tu, cu ce vrei să le spui că s-ar fi întâmplat.
Și atunci, în fața comisiei, în instanță, domnul fost cadru MAi abuzator, a dat din mâini și din picioare explicând cum… nu știu ce s-a întâmplat dar am băgat bani în ea și nu mai dorește acum să facă ce îi zic. Am spus că e cu capul ca să scap. Am spus că are dosar medical ca să nu-mi facă ea mie și altor probleme. Băi, fata mea a scris despre interlopi, dacă scrie rău și de mine ceva?
Și atunci, oamenii, interesați mai mult de problema ”medicală” a fiiceii decât de problema neîmpăcării tatălui acesteia, au încercat să spună că ea e problema. Măi cum să te aperi tu de un abuzator? Ce ești tu/ MAi bună ca un abuzator? Cine te crezi?
Și așa, un bărbat care susține despre el că este fost cadru MAI, că este o persoană importantă în oraș și că fiica lui este în ”grija lui” cu toate că n-a fost în grija lui niciodată, încercând să spună că EL a făcut, El a lăsat-o, El i-a dat și doar EL are ce trebuie nu și voi, nemernicilor care vă băgați nasul în viața mea, poate să facă ce vrea cu ea și dacă vrea, el dă un telefon oriunde și arată el cine este un cadru MAI, care și-a obținut o pensie de boală arătând în fața unei comisii, ghidat de un specialist în spitale de psihiatrie din Baia Mare (analizăm) a arătat manipulativ că fata trebuie scuipată, bătută, înjurată, lovită, amenințată, torturată psihologic, ținută în foame și frig, cu acces restrâns în casă dar și fără a putea spune oamenilor, fără curent sau lăsată fără internet că așa vrea el, că așa fac abuzatorii cadre MAI, (încă din armată) și care când spune MĂ PIȘ PE TINE, TATĂ, este considerată o victimă mai puțin victimă, ci o persoană care, în apărarea ei, face chiar ea ca victima să provoace scandalul, sau să fie el o victimă…. și nu ea.
Top 10 fraze pe care un manipulator le folosește împotriva ta și cum să te aperi. Fără să mai cazi în ”victimă”.
1.De ce nu vii la mine să mă vezi? Ai ceva cu mine?
Bine… dar tu de ce nu vii că te-am chemat.
Manipulatorul nu mai poate să spună nimic deoarece un manipulator nu dorește să vorbească cu tine sau să îl vizitezi ci să te opreseze emoțional.
2. Cum să faci așa ceva, tu nu vezi că nimeni nu face ce faci tu? Ești bolnav/ă?
Dacă nu făceam eu, n-ar ști alții ce să facă și pentru că n-a mai făcut nimeni, postez și pe feisbuc, filmez și documentez.
Manipulatorul nu dorește să îți fie prieten sau să te placă sau să fie alături de tine orice ai face. Pentru el ești o problemă, un om care “nu știe nimic” și care trebuie să fie văzut “anormal” pentru a fi la nivelul opresorului sau abuzatorului emoțional.
3. Cum să te îmbraci așa? Nu vezi că nimeni nu se mai îmbracă așa și numai tu vrei să fii mai “tu” decât alții? Unde ai văzut așa ceva?
Eu zic că arăt cum e orice om normal, chiar aș putea să imi iau și… ce zici?
Manipulatorul nu știe ce înseamnă să fii cum vrei tu și să faci ceea ce vrei. Manipulatorul nu știe cum arăți tu sau cum ești tu și ce dorești să faci și dacă acesta vede că arăți mai bine sau te simți mai bine ( fără să îl implici sau lauzi pe el) susține că “nu e bine” sau că “nu ești ca alții” ( pe care îi poate manipula).
4. Nu știu de unde faci tu atâția bani să-ti cumperi ce vrei și ce îți place sau să cheltui pe ce nu trebuie că eu nu ți am dat niciun leu. Sigur nu ai furat sau ai făcut tu ceva rău?
Nu fac bani, mi-ai dat tu. Mulțumesc pentru asta. Mai poți să îmi dai că nu mi-au ajuns?
Manipulatorul știe sau crede despre victima lui că nu este o persoană bună sau nu poate nimic fără el. El susține și spune că victima nu poate să câștige bani sau să fie o persoană fără el și că dacă el sau ea nu îi dă bani ea nu este bună să facă nimic, sau nu crede că cineva o va aprecia pe victimă deoarece manipulatorul nu o apreciază ca persoană.
5. O să le spun tuturor despre tine. Lasă că vezi tu ce faci dacă nu faci ce trebuie. Le spun ce ai făcut și chiar mai mult.
Te rog să le spui mai mult. Uite aici ai ce să le spui, dacă ai întrebări despre mine poți să îți spun. Mulți doresc să știe despre cum sunt și îți multumesc pentru că ești alături de mine.
Manipulatorul când nu poate să facă nimic victimei încearcă să facă apel la “câte persoane știe el” pentru a te face să nu spui nimic și a te face să spui sau să crezi despre tine că nu vei fi susținută sau apreciată, el dorind să te îndepărteze social de oameni prin folosirea unor lucruri împotriva ta. De multe ori aceasta persoană spune că “spun despre tine” pentru a determina victima sa facă ce i se spune. Nu toate victimele se tem.
6. Chiar am crezut că ești fată deșteaptă… nu credeam că poți să îmi faci așa ceva. Chiar am o părere proastă despre tine.
Spune Manipulatorul când victima nu a căzut și a susținut ceea ce a dorit, victima făcând lucruri la care abuzatorul sau manipulatorul nu credea că le face deorece manipulatorul susține și crede că victima este o persoană care niciodată nu va putea să plece de lângă el sau să îi facă lui ceva. Victima se recuperează și are stimă. Nu mai dorește să fie “sclava” emoțională a manipulatorului.
7. Nah acuma chiar o să îți faci probleme mari cu mine. Vezi că o să îți fac tot ce e mai rău. Lasă că îți arăt eu ce o să îți fac.
Manipulatorul nu mai are victima, dorește să îi facă probleme persoanei deoarece are probleme emoționale și mentale pe care nu le mai poate pune la victimă. Victima a plecat și manipulatorul “suferă” această suferință fiind o problemă psihică încât manipulatorul este pus să își omoare victima sau să îi facă mai mult rău, un rău despre care susține că “victima l-a cauzat”
8. Nu mă pune să îți fac ție ce nu vreau să îți fac. Dacă mai fac acel lucru (care este normal, narcisistul având o problemă cu lucrul nu tu sau altcineva) , o să fac lucruri care nu o să îți placă. Sau: ”Du-te și fă aia că dacă nu faci, sparg… sau ” te bat dacă nu faci ce spun. sau ”Chem poliția”. sau ”Chem salvarea” sau ce mai spun narcisiștii psihopați când vor să abuzeze de victimă, cu toate că nu au nimic ce să facă.
În aceste situații, se face apel la autorități, ținând cont că persoana narcisică are nevoie de mai multă victimă pentru a face lucruri sau a face lucruri care țin de amenințări cu moartea și alte lucruri. Autoritățile trebuie să fie informate când cineva te amenință și îți cauzează un lucru cum ar fi ”nu știi cine ce îți face” sau nu știi dacă acesta va face sau nu ceea ce spune. De multe ori abuzatorii chiar fac ceea ce spun, deoarece aceștia au probleme, aceste lucruri fiind cu atât mai grave cu cât victima îi arată abuzatorului că poate să fie normală și bine și chiar poate să nu îi mai spună nimic, acest lucru fiind o ”problemă” pentru abuzator și persoana narcisică deoarece aceste persoane doresc să controleze persoana nu să o vadă că trăiește cum dorește.
9. Din cauza ta suferă persoana … Din cauza ta trebuie să fac aceste lucruri. Din cauza ta sunt cum nu vrei și nu îmi place să fiu. Din cauza ta nu am ce face. Tu mă faci să fac aceste lucruri și tu le faci rău altor persoane pentru că trebuie să le fac și lor ceva pentru a-ți arăta că nu poți și că nu poți să faci ce vrei cu mine
Manipulatorul nu știe că victima este o persoană care nu dorește să aibe ceva cu el. Manipulatorul crede că victima este la fel de ”problematică” când e despre el și că victima stă toată ziua să încerce să îi facă lucruri manipulatorului. Victima nu este interesată de manipulator dar este făcută așa încât aceasta să nu poată spune sau să fie nevoită să spună lucruri care nu o ajută, sau care îi fac rău, manipulatorul folosind lucrurile pentru a spun că el face bine și victima este problema. A spune cuiva că ”din cauza ta” înseamnă a încerca să pui o persoană într-o situație de stimă în care să îi arăți că
nu poate să facă nimic.
nu poate să facă nimic doar tu poți, și doar pentru tine trebuie să facă nu pt ea
nu poate să facă nimic pentru altcineva deoarece nu dorește sau nu o lași tu ca și manipulator
nu poate să aibe pe nimeni deoarece doar tu ca și manipulator vrei să faci, cu toate că nu faci (manipulatorii nu doresc să ajute, vor doar să abuzeze, că de aia sunt manipulatori)
persoana nu știe că poate să facă ceva, și că problema nu există… aceasta fiind o problemă pe care manipulatorul a susținut-o sau a cauzat-o pentru a face lucruri și pentru a ține persoanele ”lângă el”, pentru a avea ”respect”.Manipulatorii sunt oameni cu probleme psihice pe care cei mai mulți nu le pot vedea, deoarece mulți dintre cei responsabili cu aceste persoane nu știu, ei având treabă doar cu ”ce postează oamenii pe feisbuc despre ei” lucru despre care povestim când va fi mai bine.
10. Dacă făceai când ți-am spus ce să faci acum nu erai aici. Trebuia să faci ce ți-am spus, uite acum ce proastă ești, ce curvă ești, ce faci…
După ce a făcut victima să sufere și să încerce să facă probleme chiar dacă nu sunt probleme doar din cauza lui, acesta încercând să facă oamenii să fie în depresie lângă el (depresia este de multe ori cauza unui abuz psihologic și a unei ”intervenții” în psihicul omului, mai mult la femei, prin care un bărbat sau altă persoană încearcă să facă lucruri, pentru a cauza acelei persoane un comportament prin care să fie acesta respectat), abuzatorii vor să spună că victima este problema și că din cauza ei victima suferă, aceștia spunând că ei sunt ”buni la a le spune ce trebuie să facă”, victimele având numai probleme din cauza lor , pentru că ”nu au ascultat de ceea ce le-a spus abuzatorii”. Abuzatorul vorbește frumos când vrea ceva, de cele mai multe ori nu vorbește ci spune ”fă aia, fă aia”, pentru a le face pe victime să fie ”respectate” pentru el. Abuzatorii nu știu să fie respectați deoarece niciunul din abuzatori nu are respectul nimănui, acest lucru având problema bolii și a patologiei care îi face pe acești oameni să nu poată să își dea seama despre ceea ce cauzează victimei. Cu abuzatorii nu te duci la ”medicație” nici la ”psihiatrie” nici la ”terapie”, cu abuzatorii nu stai cu ei.
Cele mai multe violențe în familie sunt din cauza narcisiștilor care fără consult sau o problemă pe care cineva să o spună, ajunge în situația de a face rău femeilor sau oamenilor, pentru că ajunge să nu mai controleze pe nimeni, lucru care îl face să fie cum nu ar fi normal.
Mai mulți medici psihiatri din România au susținut că după ani de muncă, nu știu ce se întâmplă cu sistemul de psihiatrie din România și că în multe din orașele în care au lucrat sau au avut situații cu pacienți la care au fost sau au fost înscriși, au avut mai multe cazuri de alarmare cu privire la tratamentul medicamentos care a pus în situația lipsirii de libertate și sănătate a pacientului. Printre ei, pacienți care au susținut că s-au îmbolnăvit psihic dar și psihologic, emoțional, și social după ce au avut probleme cu internări ale căror tratamente nu au putut fi susținute de nicio bază , sau niciun medic nu a știut să le spună ce poate să facă pacientul dacă are probleme și reacții la tratamentul pe care medicul sau asistentul îl dă. De cele mai multe ori cu forța.
După ce au fost internați la o clinică de psihiatrie din Baia Mare, de stat, pentru că nu există clinică privată formată din specialiști care să susțină că ar fi o nevoie în acest sens, oamenii care lucrează în domeniu orientându-se către cariere frumoase care susțin și întrețin sănătatea, și nu boala, așa cum o face sistemul medical numit psihiatrie, mai mulți pacienți din Baia Mare dar și din alte orașe au povestit, sub anonimat, fără să-și dorească încă să le fie publicate poveștile și numele, despre cum s-au îmbolnăvit și cum au plătit tratamente pentru a se îngriji mai bine în urma unor internări, forțate sau abuzive, la cererea lor sau a unor membri de familie, susținând că nu li s-a spus niciodată ce tratament iau și ce conține medicamentul pe care medicul l-a dat, de multe ori același medicament tuturor.
În spital, medicii veneau cu aceleași medicamente la toți, se plimbau pe la paturi și strigau ”doza cutare” și pacienții reacționau ca și cum ar fi fost la pușcărie, când se anunța ora mesei. N-am văzut niciunde oameni să fie așa ”dresați” să creadă că venind cu un medicament, care de multe ori este atât de rău încât pacienții pot să și moară, sau să aibe probleme de sănătate (mulți nici nu și le monitorizează sau nu doresc să știe), încât ne întrebăm ce calitate și ce rol trebuie să aibe un medic care susține public că ”lucrează pentru oameni ”sau mai rău, cum susțin mai mulți medici din Baia Mare, abonați și muncitori la Spitalul de Psihiatrie, că ”lucrează și se dedică pentru sănătatea oamenilor”, fără să ne poată spună care sănătate și dacă ea a fost mai bună înainte sau după ce au avut probleme cu ei.
Medici care de multe ori sunt agresivi, pacienți care nu știu ce se pune în mâncare, în băutură și alte produse pe care le primesc de la angajați, asistenți de multe ori care arată într-un hal nesănătos, chiar bolnav și medici care susțin că ”ajută”, folosind cuvinte manipulatoare. Aceleași tuturor.
Asta a găsit în spitalul de Psihiatrie, colega noastră care s-a dus acolo să investigheze situația, având o tărie de asemenea caz încât a susținut tratamente și a reușit să ”spună medicilor că a luat pastilele” după ce aceasta a avut amețeli și i s-a făcut rău de mai multe ori, având și câteva pareze pe care și le-a rezolvat, (doamna face bioenergetică de atunci), chiar fără să știe nimeni că aceasta nu a avea nicio problemă, profitând de situația unei internări abuzive.
Fără să știe că medicii care sunt puși pentru a însănătoși și a ajuta pacienții dar și pentru a vorbi cu ei mai mult decât la nivel de ”ce să spunem ca să ne treacă problema pe care o avem noi cu pacienții” și ”cum să facem ca să îi facem să creadă că ne pasă de ei”, susținând mai mulți medici că de multe ori nici nu se mai uitau la pacienți, pentru a nu îi vedea într-o stare în care chiar ei îi aduceau, fără să știe.
Nu știm de ce ne-am făcut medici, noi n-am vorbit de multe ori cu familiile noastre, darămite cu pacienți care nici nu ne plătesc, nici nu ne fac bine și ne și ” fac să ne pară rău că ne-am ales această meserie”, noi fiind mai buni la orice altceva, susține un medic care dorește să nu mai facă psihiatrie și să facă altceva. Aș dori să fiu în sprijinul oamenilor și să îi ajut pe cei care ”cred despre ei sau au spus alții că ar avea probleme care să aibe nevoie de asemenea tratamente, unele dintre ele atât de grave și care le poate cauza probleme de sănătate încât de multe ori mă temeam să mai dau sau să recomand pastile oamenilor pentru a nu fi dat în judecată sau a nu avea un dosar penal pentru probleme de acest fel”. Uneori, chiar dacă mulți nu știu aceste lucruri, avem și pacienți ”buni la citit” care întrebau ce conține medicamentul și noi nu puteam să îi informăm deoarece asta însemna ca ei să nu își dea acordul, și să spună, după ce aflau că ”medicamentul poate provoca moarte subită în cele mai multe cazuri sau că cauzează căderea părului, malfromații, probleme de fertilitate, probleme din zona sexuală, probleme de văz auz, probleme paralizante, probleme de anestezie și alte probleme mai ales la persoane care au probleme digestive, probleme cu tulburările de somn și alte probleme cum ar fi comă, convulsii, vedere proastă, tulburări grave de vedere, probleme de somn, probleme de auz și alte probleme care la rândul lor pot cauza probleme, cum sunt cele cauzate de inhibitori selectivi, de antidepresive sau blocanți și alte medicamente pe care le prescriem și le dăm de multe ori fără să întrebăm pacienții dacă sunt cu probleme sau dacă doresc să le ia, ținând cont că noi știm ce efecte au acestea în cele mai multe cazuri în care nu este nevoie de ele. Cu mai multă terapie și povești cu oameni, dar și activități din zona sportului, eu ca și medic am văzut că orice boală și ”suferință” psihică se poate trata, cât despre cazurile în care oamenii ”nu știu de ei”, acolo aș recomanda intervenția unui specialist în oameni, care are autoritate în aceste boli, cum este un duhovnic, preot, terapeut sau o persoană care să ajute la aceste lucruri pe cale sănătoasă, fără a dopa pacientul și a-l obliga la tratament. În alte circumstanțe, există pușcăria, și nu credem că ar trebui să abuzăm de un loc liber la spital pentru a băga acolo oameni care ar trebui să fie închiși, nu ”însănătoșiți”, ducând în zona bolilor și a sevrajului de multe ori, oameni care sunt normali și sănătoși în condiții bune de viață, despre care cei mai mulți dintre colegii mei (foști) nu știau nimic. De multe ori nici nu știau cum îi cheamă sau ce e cu ei, aceștia fiind obligați să ia medicamente, și văzând ”boala și nevoia ”medicilor și personalului de a îndopa cu pastile pe acești oameni, care dacă nu luau pastilele, erau considerați ”nebuni” sau li se prescriau și mai multe medicamente, pentru care medicii și alți asistenți nu doreau să audă. Eu aș fi internat îndată acești medici care aveau reacții rupte din manualele de boli psihiatrice pe care le susțineau. O colegă o dată a țipat la o pacientă pentru că nu a dorit să ia medicamentele, pentru că spunea că știe ce conține acel medicament (citise despre el înainte) și susținea că nu dorește să îl ia, acest lucru fiind o problemă psihică chiar pentru doamna doctor.
De multe ori colegii mei luau pastile de ”calmare” pentru a nu avea aceste probleme cu pacienții care nu doreau tratament. Dacă aceste medicamente vindecă, de ce este nevoie de manipulare și folosirea unor ”cuvinte” care să îi facă pe pacienți să nu riposteze sau să nu poată să facă ceva pentru a nu le lua și a susține despre ele că nu sunt pentru ei?
Credibilitatea medicilor, pusă în văzul pacienților char de către companiile care produc aceste medicamente.
Noi ca și medici care am citit și documentele acestor medicamente, ne-am întrebat cum poți tu ca medic să dai aceste pastile văzând cum zilnic, sub ochii tăi, pacienții pe care îi ”îngrijești” își pierd” mințile” sau au o sănătate care se agravează zilnic, tu doar venind să îi întrebi ce fac, și dacă se simt mai bine după ”tratament”. Pentru colegii mei de la psihiatrie, dar și pentru câțiva pacienți, a te simți bine după aceste pastile însemna ”să dormi mai mult”, să nu spui nimic, să nu faci nimic, să nu vrei nimic, să fii ca o persoană care nu știe pe ce lume trăiește și nu are voie să spună nimic. Orice lucru încerca să se spună și nu era pentru medici un lucru care să îi ajute sau îi ajute să-și facă mai bine medicația și ”îngrijirea”, era o problemă ”medicală” și i se făcea pacientului un tratament mai rău. De multe ori aceștia încercau să fie amenințați cu „carantina” dacă nu doresc să facă ce li se spune, având de multe ori același tratament. Unii ripostau, alții nu aveau ce să facă, alții nu luau pastilele și le aruncau.
Colega a stat câteva zile la psihiatrie, internată abuziv, în urma unor probleme cu câteva persoane, fără să spună nimic atunci. După câțiva ani, mărturisește lucrurile pe care le-a văzut acolo și cum se comportau medicii cu pacienții, susținând că ”noi avem grijă de tine”, în mod repetat și abuziv, pentru a-i face pe oameni să creadă că aceștia chiar le vor binele.
Și i-l vroiau.
Când cineva te ia de acasă din patul tău și din lucrurile tale , te îmbracă prost, îți dă mâncare ieftină și te numerotează ca pe un om ieftin care nu are nevoie de nimic, nu are nimic al său, nu face nimic și nu înseamnă nimic, și psihologia ta începe să dea ”semne” că nu e bine.
Ei spuneau că ”așa erai tu și înainte”.
Niciun medic curant și medic care are obligația să facă muncă de psihologie și să analizeze situația persoanei (nu situația mai multor persoane , în grupuri, pentru a scăpa mai ușor din a-și face meseria, susținând că medicii psihiatri sunt acolo pentru că au vrut ei nu pentru că i-a obligat cineva sau pentru că i-a obligat dorința de a face bani sau alte dorințe pe care le mai vedem la știri) nu a analizat viața și condiția de trai a unei persoane înainte să o pună sub ”tratament și observație” sau să îi dea obligat pastile, medicamente care cauzează lucruri și care au anumite probleme în ce privește anumite situații de sănătate, pe care acști medici nu le analizează niciodată la cei mai mulți pacienți.
Și ce dacă nu sunt menționată în fișa de familie? Medicul de familie nu este obligatoriu pentru cei mai mulți și în ziua de azi, dacă știi ce probleme ai, nici nu ai nevoie de medic de familie?
NU mai trăim în evul mediu, să avem nevoie de câte un ”babalâc” cu studii care să ne îndoape cu pastile, pentru cei mai mulți medicina modernă se rezumă și este despre ”gândesc sănătos, sunt sănătos” sau chiar putem vorbi despre o dezvoltare personală care are de-a face cu o bună încredere în tine și în acele lucruri care știi că te fac bine. Nimeni n-a trăit vreodată bine și chiar nu a trăit, mâncând sau îndopându-se cu pastile. toate acestea sunt substanțe care cauzează anumite psihoze, deliruri, și pun sănătatea omului pe ultimul loc. Contează ca tu să fii ”bine” pentru cel din fața ta care nu te poate ”întreține” emoțional și îi vine să urle că tu nu ești ca el. Multe dintre internările abuzive și internări sunt pe acest fond în care cineva nu a putut ”sta sau face ceva” lângă sau cu o persoană care era considerată ” bolnavă de către oameni care nu au citit nici măcar o carte de psihologie în viața lor. Cu toate astea, analizele acestor pacienți nu sunt sau nu se doresc a fi făcute.
Nici nu e voie să vorbești că ai avea un tratament mai bun sau mai ”sănătos” sau că ai un ceai, o salată sau o plantă pe care o știi că îți poate face bine, și despre care ai citit și chiar sunt și studii, la auzul acestora, medicii o iau pe ”arătură” cum se spune și susțin, urlând sau țipând și jignind persoana, că acestea nu sunt ”sănătoase” sau că nu ajută.
N-am văzut niciun medic sănătos ”la cap” cât am stat în spital. Asistentele erau pline de cearcăne, aveau bube pe față, mâinile zbârcite, miroseau urât, aveau picioarele nespălate multe dintre ele iar medicii care se dădeau ”cei mai importanți ” ai spitalului, aveau dopuri de ceară în urechi, murdărie stătută pe gât și unghii cu probleme, despre care orice specialist știe ce înseamnă. De asemenea, negii de pe mânile celor mai mulți mă făceau să mă întreb dacă acolo nu e o cauză psihică mai adâncă care n-a fost niciodată analizată, deoarece pe acești medici nimeni nu are ”voie”sau ”nevoie” să îi analizeze, aceștia nefiind de multe ori oameni de care să spui ceva, cei mai mulți când aud de psihiatrie se simt amenințați, acest lucru aducându-mi în față aceleași reacții pe care oamenii cu tulburări post traumatice le au când își întâlnesc ”victima” sau ”problema”, persoana care le-a cauzat suferință.
Cei mai mulți spun că își apreciază medicul, însă analizând și auzind poveștile din cabinetele în care lucrurile se întâmplă fără supervizare și analiză a unei comisii de analiză sau de probleme care să îi ajute pe oameni să fie mai bine tratați de acești oameni și să simtă că acolo sunt apreciați și îngrijiți, lucrurile nu stau așa.
Își apreciază medicul pentru că acesta face lucruri pentru a fi apreciat, însă niciodată nu are un tratament care să îi ajute pe pacienți. Incriminarea în psihiatrie este o metodă bună de a-ți asigura venituri, paturi și de a prescrie cât mai multe medicamente, multe dintre ele fiind pe bază de ”comision”. medicamentele pe care statul sau companiile le oferă medicilor pentru a fi ”prescrise” de multe ori sunt plătite cu comision sau pe baza unor ”norme ” de pastile pe care medicii le fac pentru a câștiga mai mulți bani. De asemenea, psihiatria este un domeniu cunoscut pentru că ”nu se poate fără medicamente”, psihiatri care nu dau medicamente fiind considerați psihiatri foarte slabi, buni la nimic, și eșuați în psihologie.
Pe durata spitalizării, colega noastră a spus că nu a avut nici măcar mâncare bună și sănătoasă, care să o ajute psihic sau să o suțină emoțional. Mâncare fără nimic, apă chioară și alte preparate demne de scrierile cu torționari în care primeai o supă slabă sau orice altceva fără nimic, pentru a te ține într-o stare de somnolență, și nesănătate mentală.
Eu mâncam zilnic câte o banană, un fruct sau carne sănătoasă, și aveam o dietă bogată în alimente sănătoase și chiar și multe grăsimi care să mă ajute, având un job care avea nevoie de mine nu de moleșeala mea. Când am fost în spital, încă din primele zile, nu m-am simtit bine, și am văzut ”depresia„ în care oamenii care trebuiau să-mi arate că ei sunt sănătoși și eu nu, mi-au arătat-o și au făcut tot ce a ținut de ei pentru a mă convinge că lucrurile nu stau așa, în niciun spital de psihiatrie și orice spital din România.
De ce te îmbolnăvești în spital? de ce nu te poți îmbolnăvi și la psihiatrie? de neiubire, de tratament prost, de depresia oamenilor, de boala lor, de problemele psihice de care suferă cei mai mulți dintre ei, încercând să fie ”importanți” sau să aibe drepturi de viață și de moarte asupra unor oameni care au fost lipsiți abuziv sau nu de drepturi (am zis că nu vorbim de cazurile penale, acestea sunt la pușcărie) , și care susțin că ei au sănătate pentru oameni, grijă și iubire, respect și ce mai susțin ei, însă când te duci acolo, nimic nu e cum susțin acești oameni. Publicitatea la aceste spitale este o publicitate falsă, care susține că ”ești important pentru ei” dar când ajungi acolo și te-au amețit cu pastile și cu vorbit frumos, pentru că nu-i așa, orice autoritate are nevoie să vorbească frumos pentru a fi crezută sau pentru a arăta că trebuie să ai încredere în persoană, și nu în tratament sau în succesul tratamentului, pe care l-ar fi avut și alte persoane.
Rata de succes a tratamentelor în psihiatrie, cea mai slabă din toate tratamentele care nu sunt dorite, sau apreciate sau puse de acești oameni.
Ni se spune că nu e bine să credem în alte tratamente, ni se spune că trebuie să credem doar în medicul psihiatru, acesta având drepturi asupra pacienților, și asupra mea, ca și cum ar fi fost o religie. Când am spus că nu doresc și că nu am încredere în el, în competența lui, în analiza lui, acesta a spus că îmi face fișă pentru că sunt ”cu capul” și că dorește să încerce pe mine și alte pastile, susținând în mod ”aberant” și psihotic că ”nu am răspuns bine la tratament”. Acest lucru îl au în tratament persoanele care nu doresc să colaboreze cu medicul și care nu doresc să creadă cînd acesta susține că lucrurile spun cum le spune el.
N-am văzut nicio fișă de medicament, nicio analiză a mea, nicio fișă în care să mi se spună ce pastile mi s-au dat. Mi-a fost cel mai rău câteva zile iar problemele de sănătate pe care le-am avut (consider constipația și lipsa vederii o problemă de sănătate, și nu doresc să reiau acestea, dar și paralizii și incapacitatea de a vorbi coerent, după mai multe pastile) pe care le-am ”luat” fără acordul meu. Medicii susțin că aceste pastile m-au ajutat, râzând nebunesc sau cu un ”rânjet de șenilă” cu care noi românii suntem familiarizați, spunând că ”uite vezi că merge tratamentul și că te faci bine”, eu fiind în situația în care nu puteam vorbi.
Cât despre motivele care au dus la internare, reiau: ne-am certat și am zis să o internez, eu neavând nicio problemă psihică, susține colega noastră.
Nu am făcut terapie și nu am mai urmat niciun tratament, reluarea vieții mele contribuind enorm la așa zisa însănătoșire a mea, neavând nicio bază psihiatrică pe care să mi se dea aceste pastile, care nici măcar nu mă ”ajutau” să dorm.
Un sistem bolnav întreținut de oameni și mai bolnavi
Cu toate că oamenii sunt alături de cei mai mulți dintre noi care susținem că aceste lucruri trebuie văzute în România și că multe cazuri de internări dar și tratamente sunt abuzive iar pacienți nu știu că pot să nu aibe asemenea lucruri în viețile lor și că pot să nu ia aceste medicamente și pot să nu aibe nevoie să fie internați, deoarece în opinia noastră, sistemul de internare psihiatrie este o pușcărie în care mergi pentru a te face ”adormit” și prost, mai bolnav decât te-ai internat, tu crezând că ești bine.
E bine să stai în pat toată ziua? Ce medic, specialist sau terapeut sau psiholog spune asta despre oameni? Cine poate să spună că e sănătos să faci așa ceva? E sănătos să stai în pat toată ziua dacă ești o persoană care are probleme psihice? Specialiștii, printre care cei mai buni din România spun că nu. NU, aceștia nu au apărut în presă și la știri că au luat șpagă pentru a interna un pacient și nici nu doresc să apară public, ei având cabinetele lor și pacienții lor care nu au nicio treabă cu psihiatria, cu toate că au ajutat terapeutic mai multe cazuri care au reușit să plece din sistemul de psihiatrie (boli, tulburări, și ce se mai scria despre ei)
E bine să mănânci nesănătos, fără nimic, apă chioară, fără carne și fără fructe sau legume sănătoase? Ce spuneți, avem nevoie de un nutriționist care să creadă și în alte lucruri nu doar în nutriție, considerând că dieta pe care o dă trebuie să fie religie/ Sau dieta lui e religie, așa cum dieta medicamentelor, drogurilor și substanțelor nesănătoase sunt dietă pentru cei mai mulți psihiatri, care nu doresc să vadă că și alții știu mai bine despre ce e bine și ce nu la pacienți. Și că nu sunt doar ”pacienții lor”, așa cum încearcă să susțină cei mai mulți.
E bine, dacă ești medic psihiatru și încercă să nu mănânci pentru că ai probleme cu mâncatul , când vezi atâția oameni pe care i-ai îmbolnăvit. Cei mai mulți oameni cu probleme psihice nu doresc să mănânce sau mănâncă ”ce apucă” mulți dintre ei hrănindu-se în spital cu emoțiile pacienților săi. Ăsta da vampirism. Cea mai ieftină mâncare, resturi sau pastile este meniul celor mai mulți medici din spitalele de psihiatrie, și susținem că din orice spital. Ați văzut cum arată mâncarea bună pentru ei?
un pat ieftin care nu are nimic de-a face cu sănătatea. Mai spunem de importanța somnului, dar ne culcăm pacienții în paturi ieftine și murdare sau în paturi care arată ca paturile deținuților, susținând public și pe toate canalele, și în toată publicitatea că ”ne pasă de pacienți” și vrem să îi ajutăm să aibe o sănătate psihică bună și să fie emoționali și toate cele pe care le spun. În ce dorm medicii? cei care susțin că dețin ”sănătatea și ”tratamentul ” pentru oameni? Au paturi de pușcăriași acasă? Au paturi și lenjerii ieftine care nu au fost spălate de mult și la care nu se folosește nimic pentru a le face să fie mai bune, pentru că,,.susțin ei,…. oamenii sunt ”numere” și nu au nevoie de ceva de-al lor. Și de ce nu ai voie cu multe obiecte personale în spital? De ce nu poți să-ți duci acolo lucrurile pe care le ai și care te ajută să fii o persoană sănătoasă?
Cine îmbolnăvește pe cine?
Un medic psihiatru, care are o viață ieftină, mănâncă ce poate, are un salar cum îl are, și care susține în mod fals că își dorește să își vadă pacienții bine, fără să vadă semnele care arată un pacient prost întreținut și un pacient sănătos sau însănătoșit, și care ar mai putea susține că medicul l-a ajutat cu ceva, când toți după ce pleacă de acolo își dau seama că au stat într-o pușcărie? sau un pacient sănătos care intră într-un sistem de detenție fără acordul lui, ia medicamente fără acordul lui, are probleme de sănătate pe care nu le vede nimeni, nu i le spune nimeni și nu i le poate monitoriza nimeni (ce să faci cu sistemul, oamenii vor brânzeturi și bani ca să semneze dosare de pensionare fictivă și alte probleme medicale importante nu să facă ceva pentru a susține sănătatea și emoțiile unor pacienți) , pacient care la rândul său are nevoi și lucruri de făcut pe care nu i le face nimeni și care odată ajuns în spital, este o problemă psihică pentru medicul care nu are niciodată ce să facă pentru că acel pacient spune că ”medicul e bun” și pacientul e rău”, fiind obligat să ia tratament că altfel… medicul urlă și face scandal, încercând să arate ce medic important este el cu mai multe medicamente și mai multe zile în spital. Mulți dintre ei nu cred nici măcar în Dumnezeu, atât de bolnavi sunt, nu fac niciun sport și nu au nicio familie, nu au făcut sex de ani, și arată ca niște oameni bolnavi, lucru care pe mine ca pacient, m-a făcut să mă gândesc bine.
Avem nevoie de medici psihiatri într-o țară atât de frumoasă, îmbelșugată, binecuvântată ca România?
Avem nevoie de medici psihiatri dacă mergem la Biserică? Dacă mâncăm sănătos? dacă facem lucrurile bune? Dacă avem grijă de noi și de cei pe care îi susținem?
Și aș mai vrea să spun… de ce nu sunt Biserici în curțile spitalelor de Psihiatrie din România? De ce a vorbi despre Dumnezeu și despre credințele tale religioase sau spirituale este considerată o boală psihică pentru medicii psihiatri din România, dar a vorbi despre aceste lucruri public la emisiuni sau în presă sau în altă parte, sau a scrie o carte despre ele, nu este o boală psihică?
Îmi poate spune cineva?
Nu vreau să spun că n-avem medici psihiatri buni… vreau să spun că medicina psihiatrică nici măcar NU EXISTĂ și n-a existat niciodată… în RoMÂNIA.
Acesta este un delir, un delir indus sau o formă de delir la mai multe persoane, care se întrețin și își întrețin delirul unele altora pentru a beneficia de bani și alte foloase, cum sunt șpăgile dar și nevoia de a fi importanți, și multe alte psihopatologii care sunt în sfera tulburărilor narcisice prin care o persoană crede despre ea și meseria ei că este cea mai importantă, dacă nu doar ea importantă, fără să dea doi bani pe ce recomandă specialiștii, medicii, persoanele care au experiență cu oamenii, persoanele care țin la om și persoanele care au arătat succes și rezultate foarte bune în toate domeniile vieții dar și în lucrul cu pacienții, fără să spună că aceștia sunt ”doar ai lor” și că nimeni nu are voie să îi vadă sau să vorbească cu ei pentru a le susține și ajuta opiniile și ceea ce doresc ei de la ei.
Dumnezeu să binecuvânteze medicii ăia buni din România
-Bună ziua, sunt fost ofițer în armată, aș dori să mă ajutați cu situația… aș dori să îmi internez fiica, fără să am probe. Cum putem face?
-stați să vedem, spuneți-ne mai multe, despre ce este vorba?
– Avem o problemă cu fetița…. spune domnul fost ofițer în armată, specialist în psihologia copilului, tată care niciodată nu a fost alături de familie și nu știe câți ani are fata. ”Fetița”despre care vorbește având peste treizeci și mai bine de ani.
-Păi spuneți-ne mai multe să încercăm să vă ajutăm.
-Păi cum să vă spun eu… avem probleme cu ea, nu ne impăcăm bine, și vrem să o internăm. Nu mă ascultă, nu ascultă de maică-sa nu face ce vrea ea și noi nu știm cum să facem să-i fie mai bine… am băgat bani în ea, și ea nu ne ascultă, nu o interesează ce facem noi… spune tatăl, fără să spună că niciodată nu a stat cu ”fetița” și că aceasta niciodată nu a locuit cu ei, deoarece era în alt oraș, iar tatăl niciodată nu s-a interesat de ea.
-Haideți să vedem ce putem face, stați că dau un telefon, spune agentul, un polițist din Baia Mare care crede că prietenii din MAI trebuie să se ajute indiferent de aceste condiții, cu toate că nu știe că tatăl este abuzator.
-A mai fost internată în trecut, tot de mine, spune tatăl, susținând că el îi dorește doar binele.
-Aa, deci e cu probleme.
-Nu știu ce să vă spun, vreau să îi fac eu pentru că ea este foarte deșteaptă și medicii nu i-au găsit nimica… nu i-au găsit absolut nimic. Cel mult am reușit să le spun să îi dea o depresie sau ceva pentru a o pune în internare obligatorie, tot de către mine. Uitați, acum mama ei plânge și este cu probleme din cauza ei, trebuie să ia pastile din cauza ei, trebuie să facă mâncare toată ziua din cauza ei, trebuie să facă mai multe lucruri prin casă din cauza ei deoarece aceasta a venit la noi chemată de noi și noi nu dorim să aibe ea unde sta. Suntem părinți foarte iubitori… spune tatăl încercând să le arate polițiștilor câți bani a cheltuit cu ”fata asta anormală” și cât de mult își dorește să-și vadă banii înapoi.
-eu am investit toată viața în fundul ei, ca să facă ce spun eu. Acum că nu face, asta nu v-o mai spun, nu pot să stau să mă uit la ea cum este fericită și normală și sănătoasă și îmi spune mie că ”NU VREAU” sau că ”nu vreau să fac ce îmi spui tu” sau să ”lucrez unde spui tu ” sau să fiu ”cum vrei tu” și alte lucruri de aceste fel care arată cât de bolnavă psihic este dânsa. Uitați-vă, aici avem un bilet de internare cu depresie. Nu știm de la ce a fost depresia aia că noi i-am tot dat bani….
-Stă polițistul ce stă… și nu zice nimic. Se uită la el și îl întreabă dacă nu cumva el are probleme…. lucru care nu s-a întâmplat pentru că în Baia Mare, cei mai mulți medici dar și foste cadre MAI ajunse la vârsta de pensionare, au un respect demn de studiu psihologic față de ”cei mai mari ca ei” și fără să știe că aceștia pot avea tulburări mai mari decât cele pe care le spun că le-ar avea ”fiicele lor”. Fetițele lor, cum a spus acest domn organelor, fără să știe nici măcar ce vârstă are ”fetița” sau dacă și ce a făcut și cum a ajuns să aibe depresie, culmea, depresie pe care o are doar când apare el în viața ei, din ce ne-a mărturisit.
”Am venit acasă la Baia Mare, de unde sunt, la rugămintea mamei, pentru a nu mai plăti chirie și a face și altceva pentru oameni și pentru mine. Sunt antreprenor, lucru care nu a fost bine niciodată pentru nimeni, aceștia susținând că trebuie să mă angajez, să fiu ca oricare om, să-mi iau și eu un servici ca oricare, să poată vedea că ce fac eu e plătit și să știe că eu chiar lucrez. Ei nu știu ce e aia antreprenoriat și cât de mult muncim pe un salariu mai mic decât cel mediu pe economie, pentru a avea ceea ce ne dorim. Poate nu acum dar peste ani. Un lucru sigur la antreprenriat pentru că la salarii, trăiești ani de zile cu minimul pe economie și ești ”asigurat” în sărăcie. La antreprenoriat, cum spune eu ești ”sărac ” un an sau cât ai nevoie. Părinții auzind asta, au spus că nu e bine. Că îi fac de rușine. Ce o să spună lumea că tu nu ai un servici? Care lume?”
Locuind în casă cu ei zilnic, am văzut lucruri pe care nu le doresc și nu le doresc să le fac sau să le susțin: consum de alcool, consum de medicamente, niciun sport, nicio frumusețe sau ceva sănătos cu care să se poată lăuda. Întotdeauna părinții mei au susținut că ei știu mai bine dar eu nu văd niciodată că ei fac ceva pt ei deoarece nu fac. Au o boală și o ciudă pe orice fac eu dar și alții ca mine: sport, viață sănătoasă, mișcare, plimbare, excursii, gătit și alte lucruri pe care le fac, încă de când am fost plecată în alt oraș, unde m-am format ca și om. Niciodată nu am locuit în Baia Mare și știu că mentalitatea oamenilor de aici este cum este, și nu doresc să fiu așa. Eu am venit sănătoasă și stau aici tot sănătoasă, lucru care pe mulți îi deranjează, cum sunt părinții mei, care nu doresc să audă că ”fac ce nu fac alții” sau că nu-mi caut un servici., susține tânăra, încercând să spună despre cum o filma tatăl ei în timpul ședințelor de sport pe care le făcea acasă, susținând și încercând să spună și să le folosească pentru a arăta unor medici că este ”cu probleme psihice”.
Auzind de mai multe ori aceste lucruri, tatăl fetei a avut o problemă și a făcut abuz de ”autoritate”, lovind-o și amenințând-o cu ”las că-ți arăt eu ție”, după câteva zile, ajungând să sune la poliție și să le spună oamenilor că fata lor este ”de internat” și că ar avea probleme psihice. Tot aici a sunat mai multi medici din cadrul Spitalului de Boli Infecțioase din Baia Mare (și Psihiatrie) cu care vorbise de mai multe ori pentru a încerca să obțină o internare abuzivă pentru aceasta, spunându-i în fiecare zi când nu îi plăcea ceva (și ea riposta sau spunea că nu dorește sau că nu o interesează fără să îl lase pe el să spună lucruri despre ea) că ”las că psihiatrie scrie pe tine” , și cu cât încercaa să-i spună că vorbește prostii, cu atât mai tare făcea acele lucruri și ”turba” efectiv, încercând să o amenințe cu poliția și cu internarea. Avem aici câteva înregistrări cu acesta, pe care nu le-a dat încă autorităților, acestea fiind pentru a arăta că lucrurile se întâmplă cum susține ea.
A spus oamenilor legii că vrea să îl omoare, fără să depună însă o plângere. A depus ea pentru hărțuire și abuz psihologic dar și pentru amenințări violente cu moartea și alte lucruri pe care le făcea el.
În fiecare zi e un chin să locuiesc cu el, cu toate astea nu doresc să plec pentru că ultima dată când am mai trecut prin asta, nu am știut că am drepturi și că pot să spun și eu ceva. Tot acesta mi-a ”rezolvat” alături de un medic și un asistent o ”internare abuzivă” asupra căreia nu aveam nimic de spus. Constat acum câte încălcări au fost și îmi dau seama acum, că nu doresc să ”plec sau să ”părăsesc ” locuința pentru a lăsa un abuzator cum este tatăl meu să facă aceste lucruri, deoarece mama mea încă stă cu el…. având și cu ea probleme.
În Baia Mare, o mulțime de familii trec prin situații de acest fel fără să spună nimic. La psihiatrie, internările nevoluntare sunt un lucru normal și o amenințare care ”se poate face” și costă puțin, ținând cont că multe dintre autorități sunt implicate, fără să aibe documentația care se dorește și care este actualizată în ce privește situația victimei dar și situația abuzatorului, angajații și prietenii acestora, foste cadre MAI care solicită ”vă rugăm nu depuneți plângere împotriva tatălui dvs.” fără să știe situația, ”ajută” cu ce pot pentru fabricarea unor dosare de internare, mulți dintre aceștia având experiență cu fabricarea acestor dosare de internare încă de pe vremea pensiilor ”obligatorii” care au fost puse în dosare de boală, cu mult înainte de vârsta de pensionare.
De la mită cu brânzeturi și cașcaval, la mită de sute de euro, pe care oamenii o dau pentru a-și interna abuziv rudele.
NU știm dacă acest lucru este mai mult în Baia Mare, un oraș cunoscut pentru că nu are acces la dezvoltare personală și pentru că aici oamenii sunt ”mai oameni” sau mai ”țărani” decât în alte orașe, fără ca acest lucru să fie un lucru rău. Cu toate că vorbim de internări abuzive în care nimeni nu își dă acordul, și internarea este făcută în baza unui delir sau unor probleme psihice ale persoanelor sau lipsa lor de informare cu privire la ce este și ce nu este sănătatea, lucruri care sunt numite ”probleme psihice” dar și tulburări pe care cei mai mulți adulți nu știu că le au, folosindu-i autoritatea de tată sau de ”funcții” cum sunt ”funcții de la armată sau MAI” cărora niciodată nu li se poate întâmpla nimic. Ei sunt sănătoși întotdeauna, nimeni nu trebuie să știe că aceștia au suferit sau suferă de probleme și modelul” cât am investit” în familia mea sau în ”fata mea” este un model de trăire pe care cel mai mulți cred despre el că este ”normal” sau că aduce responsabilitatea mai mare din partea unor părinți care nu și-au văzut fiica de ani de zile, să o ”interneze” și să spună public că ”noi ținem la ea” și ”îi vrem binele”.
Nu a existat niciodată un consult psihologic la solicitarea familiei
Bazându-ne pe cultura de la țară în care oamenii nu au nevoie de psiholog, și unde se spune că numai nebunii merg la psiholog sau numai dacă ai probleme ”cu capul” mergi la psiholog, mănânci salată sau faci lucruri care nu sunt ieftine sau gratuite sau nu îți aduc bani. În Baia Mare, în familiile în care se muncea pentru bani și oamenii se laudă cu ”n-am fost niciodată în concediu” sau ”nu știm ce e aia o mâncare de calitate” și alte lucruri de acest fel, unde casele sunt mai mari decât portofelul și mai mari decât ”mândria sănătoasă a oamenilor” dar și mai mari decât familiile, (ați văzut casele mari în care nu stă nimeni și care reflectă iubirea părinților pentru copii, dar când aceștia vin acasă, nu au voie să facă nimic) , cele mai multe probleme psihice sunt ”tratate” ca și cum ”las că îți trece ” sau aceste lucruri sunt normale și așa suntem noi că așa suntem și nu trebuie să facem nimic. În cele mai grave cazuri, unde cultura și respectul față de oameni și față de aceștia, înseamnă ”internare cu forța” sau internare abuzivă, de multe ori neavând ce să spui deoarece ”părinții știu mai bine ce e bine și ce nu pentru copilul lor”.
Un părinte implicat își duce copilul la psiholog, un părinte abuziv îl internează forțat la psihiatrie
Câți dintre părinți sau alte persoane care se numesc ”membrii familiei ”știu că înainte de orice problemă pe care ei o văd ca pe o problemă cu toate că nu este, nu se impune un consult psihologic sau o poveste în familie, cum sunt familiile sănătoase care știu ce înseamnă când cineva ”are o problemă ” sau cunosc ce înseamnă depresia și cum să nu o agraveze pentru copilul lor sau să o ”facă” intenționat?
În ce privește acest caz în care l-am numi caz de abuz profesional și abuz în serviciu, în care un medic nu analizează membrii familiei și nu solicită o investigație psihologică pentru a vedea care sunt cauzele care au dus la situația în care tatăl își amenință ”fetița” cu ”internare abuzivă ”și cu ”lipsire de libertate”, de multe ori pentru a obține bani sau pentru a dezmoșteni familia, astfel acesta putând avea lucrurile acesteia, cum s-a întâmplat în acest caz, despre care autoritățile susțin că ”nu știm, nu avem ce să zicem, deoarece tatăl este cadru MAI, pensionar, noi știm că oamenii ăștia sunt cei mai impotanți, și trebuie să avem grijă de ei nu să analizăm situația”.
Medicii, de cele mai multe ori, neavând pacienți, susțin că situația este bună pentru ei, deoarece își fac norma de paturi și internări, dar câștigă și ceva bani ”cinstit”.
Este și cazul medicului (caz în investigație) care a ajutat acest fost ofițer MAI , să își interneze ”fetița” de treizeci și ceva de ani, având nenumărate apeluri și investiții către acesta de ”analize telefonice” în care tatăl vorbea cu fata și o înregistra, și medicul încerca să obțină de la fată un lucru care să îl ajute pe tată să o interneze.
Dacă mita nu este ceva elegant, aceste cazuri sunt demne de situațiile ieftine în care un om bolnav psihic își sună un abuzator mai mare ca el și încearcă să comită o crimă, din care să iasă ei bine și o persoană care are toate semnele abuzului psihologic și maltratarea psihică (abuzator fiind chiar tatăl), să nu poată să spună nimic, de multe ori aceasta fiind nevoită să treacă prin camera tatălui și să nu folosească telefonul. Printre reclamații și plângeri: ”tatăl mă percheziționează înainte să intru în cameră pentru a nu-l înregistra” și încearcă să se apropie de mine fizic pentru a mă determina să fac anumite comportamente din care ar vedea oamenii că sunt o persoană violentă, încercând să mă feresc de el.”
Nimeni nu dorește ca eu să fiu o persoană ”sănătoasă ”sau să se vadă cumva că aș fi mai mult decât sănătoasă sau bine întreținută (de către mine și Cel de Sus, cum se spune) deoarece tatăl meu dorește să arate că el a investit în mine și acum eu ar dori să nu mai am nimic: drepturi, să mă pot duce unde vreau, să am banii mei, să fac ce am de făcut, el spunând tuturor că sunt ”bolnavă psihic”, lucru pe care este destul de greu de arătat în instanță, ținând cont că vorbește chiar de față cu mine, oamenilor pe care el îi cunoaște, și pe care eu nu îi cunosc, neavând niciun ”drept de a vorbi” când el este lângă mine, sau față de alte persoane. Acești oameni sunt oameni pe care el îi folosește la lucruri, (fără plată, normal) și cărora le cumpără alcool și mâncare, pentru a-i ține ”prietenii lui”, ori eu cred că aceste lucruri sunt foarte importante când e vorba să analizăm sănătatea psihică a unui om.
Nimeni nu dorește din Psihiatrie să se știe că cei mai mulți medici care sunt mai în vârstă și lucrează acolo, au susținut dosare de pensionare abuzive sau false, prin care persoanele care se pensionau trebuiau să aibe o boală psihologică sau ”ceva de la psihiatrie” pentru a obține o pensie. Așa era la MAI.
Le spune tuturor că este ”bolnavă psihic” și că el îi plătește datoriile dar nu a ajutat-o cu nimic în cei mai mulți ani.
Încă de când am spus că doresc să mă mut în Baia Mare, acesta a spus că nu dorește să audă că el trebuie să facă pentru ea ceva, acesta având probleme cu ”asumarea datriilor către ea” și obligând-o de multe ori să îi plătească ea lucrurile, ea neavând niciodată dreptul să plătească părinților ceva. De multe ori avea bani și doream să le plătesc și eu părinților ceva însă aceștia nu mă lăsau să plătesc, spunând că ”du-te tu de aici că tu fără noi nu ai bani” și alte lucruri de acest fel, pe care nu le-am dorit, lucru care m-a făcut să îmi dau seama că este vorba de o problemă emoțională și nu de ceva ce aș fi făcut eu. Aceste lucruri azi sunt la nivelul de ”eu fac ce vreau cu tine pentru că sunt tatăl tău” și ”nu vreau să ai succes fără să spui că eu te-a ținut”, lucruri care nu sunt de actualitate și care au fost motiv de ”nu te lăsăm să pui plângere sau” încercăm să nu te lăsăm să pui plângere împotriva tatălui tău” deoarece uite cât a muncit pentru tine și tu uite cum nu asculți de el.
În această situație sunt și alte familii din Baia Mare, care au încercat să-i interneze abuziv copiii pentru a le lua drepturile de a face ce vor ei, printre ei mulți cu studii și cu firme, dar și persoane care erau foarte bine și care nu aveau părinți atât de ”nesănătoși” cu ei și care duceau vieți bune fără să fie lângă ei și făcă ca măcar să fie doriți, cum este și această tânără, care niciodată nu a fost o persoană ”dorită” în familie, ea având alte lucruri de făcut.
Când ești internat, nu ai drepturi. E ca și cum ai fi la pușcărie. Propriul tău tată să-și dorească ca fiica lui să facă pușcărie? Cum se poate așa ceva?
Aceste lucruri merită o analiză a medicilor. Este vreun medic din Baia Mare, dintre cei care au susținut și au pus acest caz în speța ”un tată care vrea binele fiicei ” sau ” o situație de familie în care dorim să ne băgăm că am auzit că se iau bani” și alte situații care îi pun pe medicii aceștia psihiatri într-o situație jignitoare. Până unde este medicină, psihologie, și lucruri ce țin de de nivelul de cultură și implicare a acestor oameni, și până unde este aia cu ”am luat șpagă ca să ajut un fost polițist” pentru că am probleme de respect și nu știu să-mi fac meseria.
Am povestit cu domnul doctor de la un spital de psihiatrie din alt oraș, care ne-a spus că mulți pacienți de la Baia Mare au fost la el, pentru că medicii din Baia Mare au fost suspecți de neimplicare și luare de mită, sau implicare peste ce e normal în problemele de familie ale unor oameni care fie își doreau o internare abuzivă fie își doreau să își protejeze un membru al familiei, cum este acest tată abuziv, de internare.
”mulți medici nu doresc să se afle despre ei că nu știu să își facă mesria și atunci au de grijă ca persoana care sună la internare, la serviciul de urgență, să mărturisească mai mult despre ”victimă” susțnând că internarea se face pe baza unor mărturii, niciodată pe o investigație care să fie de nivelul pe care noi ca medici îl avem. Spre exemplu, nu există o analiză a pacientului și o analiză a celui care face sesizarea sau care solicită internarea. Medicii din Baia Mare, de multe ori neavând acces la resurse educaționale și ei nefiind niciodată în situația de a analiza un pacient sau de a vedea cum arată o boală și cum arată o persoană sănătoasă abuzată, țin mai mult la ce se spune despre ei și la câți bani ar putea câștiga dintr-un număr de cât mai mulți pacienți și nu din ”calitatea lor”. De multe ori pacienții au venit la noi cu boli ”grele” și noi am spus și arătat că aceștia nu suferă de nimic, familia încercând să spună că nu este așa cum susținem. A fost și cazul acestei fete care a venit la noi cu probleme ”spuse de tatăl ei”, și parafate de un medic din Baia Mare, dar care după analiză a fost fără probleme sau cu probleme atât de nesemnificative încât putea să meargă într-un club să-și revină.”
Noi ca medici dar și terapeuți care suntem implicați în problemele oamenilor cele care sunt analizate nu cele pe care le poate spune oricine, psihologia și psihiatria nefiind la nivel de ”postări de feisbuc”, cum fac mulți: ne spunem problema: ce nivel psihologic de sănătate poate avea familia unui om pentru a susține despre el că ”vrem să-l internați”, și pentru a-l lăsa în spital fără îngrijire, fără hrană de calitate și Doamne ferește, îndopat cu medicamente despre care cei mai mulți nu știu nimic. L-am întreba pe acest tată… dacă este ”sănătos” și dacă nu dorește un consult când susține că ”știu eu ce e mai bine pentru fiica mea” sau că ”îi vreau binele” fără să știe că o persoană internată la psihiatrie, abuziv și care nu are drepturi sau nu poate să vorbească din cauza unor șocuri emoționale pe care le-ar putea avea, poate să moară din cauza unor medicamente date forțat de cele mai multe ori, asupra cărora pacientul nu își poate da acordul și nici măcar membrii familiei (deoarece nu se fac informări profesioniste) și deoarece psihiatria fără medicamente e doar o ”să mai facem bani și să spunem că vindecăm oameni”.
Și aș mai întrebat pe cei care sunt mai ”cu capul” dintre noi, medicii care nu mai suntem în acest sistem bolnav al psihiatriei: Câți dintre cei care au fost internați la psihiatrie, abuziv sau neabuziv s-au vindecat cu adevărat?
Știu să ne spună medicii? știe tatăl acestei fete ce poate să își facă în cazul în care, fata lui, știind ce i se poate face, abuziv, apelează la un avocat (lucru pe care am înțeles că l-a și făcut), și susține că tatăl ei a vrut să o omoare, din neglijență și culpă? Avem legislație în România pentru asemena cauze? noi credem că trebuie să fim evoluați și nu doar să vorbim despre drepturi și despre vindecările pe care ni le dorim și când este vorba de un asemenea caz de abuz sau abuz de autoritate și chiar abuz în serviciu (mulți asistenți nu știu ce medicamente dau pacienților, ei doar fac ce li se spune) ci să le putem și arăta, când cineva ne spune: câți pacienți ai vindecat tu? Câți ai monitorizat? Câte medicamente ai dat? Medicamentele nefiind tratament de multe ori fiind chiar producerea de boală, lucru care mulți dintre cei care susțin că psihiatria și domeniul lor este important, nu îl știu. Cei mai mulți pacienți cu probleme sunt din Spitalul de Boli infecțioase și Psihiatrie din Baia Mare care au venit la clinica privată pentru a vedea că sunt și medici și oameni buni în munca lor care nu doresc ”brânzeuturi și șpăgi de la pacienți deoarece noi chiar ținem la oameni”.
Pe fondul acestui caz care încă este în soluționare, mai multe persoane care știu despre acest caz și susțin că fata domnului care dorește să își interneze abuziv ”fetița” este normală, sănătoasă și chiar are rezultate foarte bune în munca ei, aceasta fiind chiar și persoană publică, cu toate că ea nu dorește să își arate rezultatele tatălui spunând că…așa cum e normal, după o vârstă și după ce ai văzut cine sunt oamenii care susțin că sunt ”familia ”ta și care îți spun apelează la noi pentru orice că te ajutăm, lucru care nu a fost niciodată așa, sunt chiar cei care ar face orice să nu te vadă că ești bine sau sănătoasă…. și că acest lucru ar însemna că eu am nevoie să știu de la el…. de la o persoană care mi-a vrut răul și care a încercat să abuzeze de mine , care mi-a luat lucrurile, mi-a spus lucruri despre mine, m-a maltratat psihologic și a susținut că eu sunt ”bolnavă psihic” oamenilor pentru a nu mai avea pe nimeni, ar însemna că eu doresc ca această persoană să stea lângă mine și să fiu eu la nivelul ei.
Ori sănătatea psihică înseamnă să știi că familia chiar dacă e familie, nu are obligații față de tine și nici tu față de ei, cu toate că banii pe care el susține că îi datorez, nu sunt bani ”datorie” ci sunt un lucru pe care orice părinte iubitor îl face pentru copii și pe care eu ca și om nu îl pot da, pentru că nu sunt bancă și nici el nu este bancă să mă îndatoreze, să mă sechestreze și să mă amenințe cu moartea, pentru a mă face să fiu ”o fată bună” sau ”o fată pentru care acesta să facă lucruri”, așa cum susține că vrea să facă el. Eu nu doresc.
Mai mulți psihologi, văzând povestea fetei din Baia Mare care s-a încercat a fi internată abuziv de către tatăl ei cu probleme, au susținut că doresc să își ofere gratuit serviciile pentru această fată pentru a arăta că ea este sănătoasă și el nu și pentru a face apel la comunitatea de oameni care își doresc sănătate în familia lor și părinți iubitori dar și să vadă semnele care îi pun pe oameni să facă lucruri pe care mai târziu le-ar putea regreta, cum sunt abuzurile părintești, consumul de substanțe, consumul de medicamente fără să fie nevoie, consumul de alte substanțe sau internările abuzive la psihiatrie, pentru persoanele sănătoase.
Cei mai mulți părinți care au susținut că ”părinții fetei sunt cei mai importanți și trebuie să aibe doar ei obligația de a-și analiza și interna fata, fără să aibe ea sau cei care o cunosc pe ea niciun lucru de spus despre ea, pentru a o ajuta”, vor fi supuși unui control psihiatric, de data asta alături de un psiholog care îi va lua ca și exemplu de părinți ”bolnavi pshic” care nu ar trebui să aibe drepturi sau nevoie de ”succesul” și ”lucrurile bune” sau banii copiiilor lor, cum susține un psiholog din Baia Mare care a auzit despre ea.
România ”nașilor” și a abuzatorilor, românia care nu știe ce să facă cu acești ”oameni”
De la Alfrezi Bulai care abuzează și agresează sexual fete și femei care sunt la universitate, doamne care își văd de treaba lor și încearcă să fie ele doamne și să fie bune cu toate că acești abuzatori nu știu ce e aia o femeie încă de dinainte de a fi puși în situația de a fi văzuți ca și abuzatori (pentru asta cineva trebuie să facă o plângere lucru care de multe ori nu se întâmplă in cauza problemelor ce țin de ”uite cine sunt eu).
Acest ”uite cine sunt eu ” este cel mai important lucru despre care nu se spun atâtea lucruri câte ar trebui. De la funcții la ”cine sunt eu ca medic, părinte, abuzator, om care ține la fete, om care știe cine este el numai alții nu știu, sau om care știe cine este el și vrea să arate și celorlalți, încercând ce poate pentru a-și arăta nefericirea și arătând că ”el este cineva”, pentru că ar fi avut ceva important sau a realizat lucruri cu care trebuie să fim și noi la rândul nostru ”merituoși”, pentru a vedea și alții că trebuie să avem grijă cu acești oameni.
Să nu ajungem ca ei. Doamne ferește.
Acești oameni sunt cunoscuți în lume pentru problemele pe care le fac oamenilor care au anumite probleme. Acești oameni încearcă prin multe lucruri pe care le fac să ajute oamenii să își facă o profesie, care în alte condiții ar fi fost o profesie și nu o ”să fac și eu ceva să am bani”, pentru că cineva le-a zis odată ”măi angajează-te și tu acolo că se plătește bine”.
De la o persoană care nu își face meseria, la oameni care au funcții și oameni care sunt puși pentru a-i ajuta pe mai mulți oameni, pentru care trebuie să fie oameni și nu să fie ”cercetători”, cum sunt cei care te întreabă de multe ori ce faci și cât câștigi ca să știe ce nivel de respect să îți acorde și la ce categorie să te pună. Ca și client, ca și om, ca și solicitant al unor servicii chiar și în ce privește instituțiile, care nu au nicio obligație în acest sens.
Acest lucru l-am întâlnit și în spitalele de psihiatrie, un loc în care oamenii merg pentu că cineva a spus un lucru despre acești oameni, sau că cineva a dorit ca un om, neavând pentru ce să facă pușcărie, este dorit să fie închis, catalogat un om ”fără drepturi și privat de libertate, cu toate că pentru acest lucru este necesară săvârșirea unei infracțiuni sau a unei probleme, și nu doar ”cineva a zis”, un lucru pe care cei mai mulți oameni cu funcții îl fac în ziua de azi.
un astfel de caz este cel al unei familii din Baia Mare, care crezând că pot obține mai mulți bani de la fiica lor, pe care nu au văzut-o niciodată în ultimii ani, aceștia fiind plecați în străinătate și muncind pentru a-și cumpăra casă și mașină și ce mai fac oamenii când au nevoie de bani (sau când nu le ajunge, am spune) , au susținut în fața unor oameni că fiica lor este ”nebună” și au solicitat internarea, după o problemă pe care oricine o are (probleme de ordin ”fă ce-ți spun eu că de aia te-am făcut ca să faci ce spun eu nu ce vrei tu”), cu preponderență problemă întâlnită la familiile ”cu bani”, unde părinții cred că orice lucru îl face copilul ”împotriva lor” este o problemă pentru ei, și înseamnă un ”atac la persoană”, și care îi pune pe aceștia în situația de a nu mai fi ei bine ca și părinți, cum sunt cazurile de tineri care nu au dorit să se angajeze și și-au făcut firme, pentru a fi mai liberi.
Mulți părinți nu știu ce înseamnă libertatea pentru copilul lor.
Mulți părinți nu știu ce înseamnă libertatea pnetru copilul lor pentru că ei nu au avut-o niciodată. Într-un regim comunist, fără bani și fără să știe că poți să trăiești liber și să fii fericit sau să ai ”cât îți trebuie” și fără să tragi ca sclavul câteva ore pentru a fi plătit ”cu minimul pe economie” de un patron, ale cărui probleme emoționale la rândul lor se reflectă în calitatea muncii și în calitatea muncii pe care o face ca și antreprenor, dar și nelăsându-și munca să fie făcută de oameni buni, deoarece nu își permite sau nu știe cum să îi plătească pe aceștia mai bine.
Asemenea lucruri le întâlnim la cele mai multe familii, în situația acesta fiind vorba de o familie din Baia Mare, care văzând că fiica lor face lucrurile pe care ea dorește să le facă și nu ce vor ei, au apelat la o întreagă problemă cu instituțiile, încercând să susțină despre ea că este ”nebună” sau că trebuie internată la psihiatrie, pentru că ea nu a mai dorit să facă ce doreau părinții ei. Printre dorințele lor, ”fă ce spun eu, du-te angajează-te unde spun eu” îmbracă-te cum spun eu, fă ce spun eu, fă ce îți spun eu și maică-ta că dacă nu te omor” și ”fă ce vreau eu ca să fii la fel de săracă cum sunt eu și alte lucruri de acest fel pe care părinții când nu mai știu ce să facă, și nu au o viață a lor, încearcă să le pună copiilor, pentru a încerca să scape de ”eșec”.
Eșecul lor.
Nu spune nimeni că ai eșuat ca părinte, ai eșuat ca om.
Când spui copilului tău că tu l-ai făcut și tu ai drepturi de viață și de moarte asupra lui dar și îl ameninți cu privarea de libertate și cu privarea de drepturi, îl anunți că îl ”dezmoștenești” dacă nu te vrea lângă el sau nu vrea să aibe nimic cu tine și nu vrea de la tine niciun sfat, tu fiind cel mai bun exemplu de ”om eșuat” care nu a făcut în viață nimic, dar și om cu probleme de multe ori emoționale sau probleme pe care orice familie și le știe, nu poți să fii om în care un copil sau un tânăr, chiar și după o anumită vârstă, să aibe încredere.
Multe persoane susțin că se simt hărțuite de un astfel de comportament al părinților care au semne de abuzatori și persoane cu probleme de comportament dar și probleme psihice, pe care din dorința de a fi oameni ”buni” și ”ei sunt cei mai buni”, le spun copiilor dar și oamenilor legii, sau altor persoane, pentru a încerca să spună că ei sunt ”buni ”și tu ca și copil ești un eșec, dar nu datorită lor.
E un eșec să fii o persoană de succes și părinții tăi să nu știe?
E un eșec să nu dorești să lucrezi la oameni care nu te plătesc bine?
E un eșec să lucrezi pentru lucrurile care îți plac ție?
E un eșec să fii un om fericit, și nu ”o problemă a părinților tăi” care încearcă să te facă să fii la fel de eșuat, sărac și cu probleme ca ei?
E un eșec să vrei mai mult de la tine?
E un eșec să nu dorești să fii ”emoțional cu probleme” și să faci lucruri bune și pentru alții, chiar și gratuite, fără ca acești oameni să simtă că tu lucrezi și pentru tine?
E un eșec să nu ceri bani pe munca ta și să spui ”Doamne, mulțumesc chiar și așa?” E un eșec să vrei să nu fii ca părinții tăi și cu toate că încerci respectul față de ei, cumva nu îți iese, deoarece ei sunt atât de problematici emoțional încât au încercat să scape de tine , să te pună să plătești pentru lucrurile pe care le fac ei și să cheme ”instituții” care să îi ajute pe ei să spună mai multe probleme despre tine?
E un eșec să fii tu așa cum ești chiar și când oamenii care sunt alături de tine, eșuează ei în a fi ei de succes?
Aceste întrebări și le pun o mulțime de tineri din România, printre care și cazul nostru, o tânără din Baia Mare care este amenințată zilnic de tatăl ei cu ”pușcăria”, locul unde oamenii care nu au probleme cu legea, sunt închiși sau sunt ”puși” să trăiască, sau să moară, fiind îmbolnăviți zilnic cu ”lucruri care ajută la sănătate”, fără să povestim (încă )despre sistemul acesta bolnav din România care susține că oamenii care sunt ”ei” sau fac ce nu fac alții sau alte lucruri de acest fel (am întrebat și alte familii și ne-au spus lucruri care sunt de nespus despre psihiatrie), trebuie închiși sau trebuie ”puși să fie îmbolnăviți” sau ”încercat să se spună despre ei că nu sunt oameni de succes ci oameni ”cu probleme”., este un sistem sănătos sau care să merite sau să nu merite o investigație în România?
Noi credem că da.
De aceea am scris despre aceste lucruri despre care cei mai mulți nu doresc să vorbească.
Despre sănătatea psihică.
A oamenilor care au fost îndoctrinați de comunism.
A oamenilor care susțin că a merge la biserică este o problemă psihică.
A oamenilor care susțin că ” a avea propria ”religie sau credință este o problmă psihică mai mare.
A oamenilor care susțin că a fi cu Dumnezeu în business este o problemă și că acest lucru nu aduce succes.
A oamenilor care susțin că oamenii trebuie să fie la fel de ”eșuați ca părinții” lor și că sărăcia în care au trăit aceștia trebuie să fie și pentru copii, un lucru cu care acesta să se mândrească, pnetru că mulți părinți nu au ce ”au ei”, așa cum susțin mulți.
A oamenilor care cred că părinții trebuie respectați doar pentru că sunt părinți (lucru care e bine până când…) și că orice spun ei este religie.
Ne dorim părinți care să își interneze copiii în spitale de psihiatrie din cauză că acești copii au cauzat aceste suferințe” inchipuite copiilor lor și că aceste ”suferințte” pe care părinții le au înseamnă că acel copil, tânăr chiar , om care a trăit cum a vrut și a făcut lucruri importante pentru el și alții (până să apară în viață părinții , care au dorit ca acesta să nu mai facă acele lucruri), sau ne dorim părinți care să își asume problema lor și să nu încerce să o pună pentru copii ca și o ”problemă a copiilor” sau o ”problemă” pe care aceștia doresc să o spună că ar avea-o copiii, încercând să arate că ei sunt ”problema” și nu părinții, care au eșuat în ” a fi părinți”?
Ce înseamnă a fi părinte în România?
După comunism, a însemnat tot ce putea să facă mai frumos un om. Să aibe grijă și să iubească un om.
După, acești copii, noi, cei liberi și asumați care nu ne dorim să avem în viața noastră ”oameni eșuați care au adunat toată viața avere, ca apoi să spună că noi copiii, pentru că avem alte lucruri pe care le vrem și la care le spunem ”personale” și ”viață privată”, sau ”comunitate” și susținere și ajutorare a altor oameni, sau ”dezvoltare personală” și ”spiritualitate” sau succes personal, și alte lucruri de acest fel, pentru acești părinți aceste lucruri sunt lucruri pe care nu le faci dacă vrei să fii fericit cu părinții tăi, cum susțin ei.
Nimeni nu vrea să fie fericit cu părinții tăi.
De ce te-ai uita la cei pe care îi lași în urmă și care nu doresc să evolueze? de ce ai lăsa o persoană de nivelul acestor oameni să îți spună ce să faci, după ce ani de zile nu au spus nimic bun sau rău despre tine?
De ce un părinte și-ar interna copilul, pe care nu l-a sunat niciodată, nu i-a spus nimic niciodată, nu l-a ajutat cu nimic niciodată și nu l-a întrebat dacă are ce să facă sau ce să muncească niciodată, nici ca să îl ajute nici ca să îi spună că e un ”eșuat”, acum când aceste lucruri sunt vorbite în situații de ”patrimoniu” și ”litigii de succesiune și alte lucruri” pe care familiile din România sunt obligate să le spună ”copiilor”.
După ce a stat mai mulți ani în Timișoara, colega noastră s-a dus în orașul părinților ei, pentru a o ajuta pe mama ei, care avea nevoie de ea. Fără să știe ce se întâmplă, aceasta a avut încă din primele zile probleme cu tatăl ei, care a arătat o violență verbală și fizică asupra ei, pentru că ea ”nu dorea să facă ce dorea el”, că ea se îmbrăca cum dorea ea” și nu dorea să se îmbrace cum vroia el, acesta spunând că ea ”îl face de rușine” și că ea nu dorește să mănânce ce vrea el sau să stea unde spune el. Având aceste probleme, ea a spus tuturor cu ce se confruntă și ce situație îi cauzează tatăl ei. După câteva zile, acesta a consumat alcool, și a amenințat-o verbal și fizic, a agresat-o și a încercat să o amenințe că o internează pe ea la psihiatrie, încercând să îi spună că ”las că știu ei ce ai făcut și ce ”boli ai” și că nici nu va putea să facă nimic pentru că el, fiind o persoană cuoscută în oraș, și ea nu, are mai multe de arătat și având persoane alături, va putea să facă ce dorește cu ea. Aflând totodată că aceasta are bani și că își susține afacerile din venituri pe care nu le-a spus niciodată părinților săi, aceștia având problema ”dă-mi bani și trimte-mi bani sau încercând să spună despre ea că este o persoană care niciodată nu a dat bani părinților pentru că aceștia spuneau că ei au bani și nu au nevoie”, ea nu a spus despre aceste venituri și că ea niciodată nu a cheltuit niciun ban din moștenire, aceștia încercând să obțină bani de la ea, au spus că nu are voie să dețină conturi în bancă pentru că este ”cu capul”, încercând să îi fure, caute și să se uite prin lucrurile ei, încercând să o facă pe ea să fie așa cum doreau ei, pentru a o determina să facă ceea ce dorea el. Pe fondul consumului de alcool, într-o seară tatăl și-a lovit fata, a încercat să o țină, i-a prins mâna și încercând să o lovească, aceasta a fugit, a sărit pe geam și s-a lovit, ea fiind închisă în casă de către tatăl ei, care încerca să spună că este ”nebună”. Aceasta a sunat la Poliție însă poliția a spus că nu este o situație, și că nu pot face nimic, pentru că nu sunt ”urme” și că nimeni nu poate arăta că ea a fost victima și că tatăl ei a abuzat-o și a pus aceste lucruri să fie ”lucruri” pe care să le spună că aceasta le face pentru a ”arăta ceva”.
Nu a depus plângere la poliție, poliția susținând că nu este o situație care să merite ”implicarea autorităților” și că dorește să susțină că acesta nu a făcut nimic, încercând să nu o lase să depună plângere pentru tatăl ei. Cu toate astea, tânăra s-a dus a doua zi la Poliție, încercată fiind de o situație în care tatăl ei, consumând alcool, a venit cu toporul la ea și a spus ”uite asta te așteaptă dacă nu faci ce spun”, aceasta încercând să se apere plecând sau nespunând nimic. Mai mult, acesta încerca să îi ia telefonul pentru ca aceasta să nu poată filma și înregistra ceea ce se petrece. Cu toate astea, s-a dus să depună o plângere la autorități însă acestea au fost ”avertizate” de tatăl fetei că dacă aceasta mai face ceva, acesta încearcă să facă” amenințări cu ”te închid eu și îți arăt eu ție cine sunt eu” și ce pot să fac cu tine”, cu toate că doamna a luat legătura cu un avocat și acest bărbat are acum interdicție, după ce plângerea penală a fost înregistrată cu succes.
Aceste lucruri au fost susținute în fața martorilor și a persoanelor care au văzut ceea ce se petrece și o cunoșteau mai bine pe tânără, deoarece lucrau cu ea, lucru pe care părinții acesteia nu l-au făcut niciodată. Nu au stat lângă ea ani de zile, nu au întrebat-o nimic, nu au fost interesați de nimic despre ea, nici nu au dorit să audă că este bine sau că are nevoie de ajutorul lor, când uneori ea avea nevoie de cineva,și aceștia nu doreau să fie pentru ea cu nimic.
Mai mult, aceștia susțineau că ei au întreținut-o și că i-au plătit chirie la Timișoara, însă tânăra a susținut că dorind să nu mai cheltuiască bani pe chirie, a dormit într-o rulotă, pe o perioadă de mai multe zile, și chiar un an, pentru a avea bani pentru a-și pune în siguranță o afacere despre care părinții ei nu știau nimic, aceștia nici nu au dorit să afle. Mai mult, când aceștia au văzut că ea are firmă și că poate să trăiască și fără să primească bani de la ei, aceștia au avut probleme cu ea, au înjurat-o și au spus că este o curvă, că în România nu poți să trăiești ca femei dacă nu te f** cu boșorogi si dacă nu ai un angajator sau cineva care să se ”uite la tine”. Cum Doamne să faci așa ceva?
Pe facebook cunoscută, la părinți ”nimeni”
tânără a aspus că nu știe dacă părinții ei vor apuca să o vadă că are succes și că se bucură de o viață frumoasă și liberă, chiar și fără ”ajutorul lor”, care consta în ”nimic” de multe ori. De multe ori spuneau ”zi mersi că nu te dăm la pușcărie” sau că nu spunem despre tine că ne furi sau că ne furi problemele noastre din casă, sau că ne furi ce am lăsat ca să-ți dăm ție (oale, căcaturi și alte căcaturi pe care oamenii le adună pentru a avea bani de mâncare și mai multă mâncare, fără a avea nevoie de acestea)
Ea este tot un nimeni, pentru noi, spun părinții fetei.
Nu știm cine este pe feisbuc, am blocat-o când am văzut-o că nu are nevoie de noi și când am văzut că nu are nevoie de bani de la noi. NU am putut să vedem că are succes și că nu spune nimeni că noi avem succes nu ea, și că dorește să aibe succes ”ca să ne facă nouă rău” că știe că nu ne place să aibe succes și că doar noi suntem lucruri bune pentru ea.
Că noi fără ea nu suntem nimic, și nu dorim să aibe succes.
Aceste lucruri au fost spuse la poliție însă aceștia nu au dorit să facă nimic, susținând că ”părinții trebuie să își bage fiica la pușcărie, sau dacă acest lucru nu îl vor putea, cu toate că ei încearcă să spună despre ea că le fură sau că face anumite lucruri, pe care ea nu le face, deoarece nu le poate face și nu le poate face chiar dacă cineva va spune că le-a făcut sau va încerca să facă, făcând aceste lucruri ei având ”ceva de spus” și alte lucruri pe care vor dori să le ”spună”, încercând să-i facă pe oameni să creadă anumite lucruri despre ea.
Oamenii, neștiind ce să facă, spun că ”părintele este legea”.
Este părintele după o anumită vârstă legea pentru copil sau om sau este doar o problemă de familie care trebuie ”neurmată”?
Probleme despre care nu se povestește mult pe facebook și nu numai, cu toată dezvoltarea personală și spiritualitatea cu care se laudă pe net cei mai mulți dintre cei care spun că fac ”dezvoltare personală”.
Nu toți sunt doriți de familii dar de ce să vrei să fii dorit de o familie care îți vrea răul?
Ce tată și-ar închide fiica?
Pentru ce un părinte ar dori să închidă pe cineva cu care nu a vorbit niciodată și pentru care nu a făcut niciodată nimic?
Pentru ce?
Încercăm să povestim și cu o persoană specializată în litigii și patrimoniu, care a avut cazuri în care o tânără dintr-o familie este ”închisă” pentru a obține altcineva moștenirea, sau pentru că părinții încearcă să-i facă anumite lucruri, pentru că aceștia suferă de ”probleme”.
Fără cultura iubirii de copii și ce să faci când ai probleme, multe familii din România se amenință cu spitalizarea, azilul sau internarea dar și cu poliția, în loc să-și ducă problemele la duhovnic, specialist, psiholog sau oricine care arată ca o persoană cu mai mult succes și mai dezvoltată și evoluată decât ei.
Problema ”nu știm ce să facm cu ea, am încercat să vorbim cu ea dar nu se poate”, o susțin mulți părinți care au mai multe cu ”trântitul” și ”spartul” decât cu ”hai să povestim”, sau ce mai faci tu fată, că nu te-am văzut de mult sau ”cu ce te pot ajuta”, lucuri care pentru familiile sănătoase din România sunt lucruri despre care nici nu se poate spune, fiind vorba de lucruri pe care le fac zilnic, fără să le spună nimeni sau fără să vadă ce trebuie să facă din ceea ce spun alții care sunt mai buni ca ei la făcut ”bine” și ”frumos” pentru copiii lor.
Multe mame sunt nespălate dar le spun fiicelor lor să nu mai arate ”bine” pentru că ele nu doresc să fie mai ”rău” decât fiicele lor.
Multe mame sunt cu probleme de sănătate emoțională pentru că nu doresc să fie mai bune și mai bine cu ele, pentru că de când sunt ele mame, nu doresc să aibe o altă femeie care să le arate că ”poți mai bine” și care să le spună că ”pot să fiu femeie și fără să mă culc cu un bărbat sau fără să mă îmbrac ”bine” pentru a a fi cu bărbați”, lucru pe care multe mame nu îl pot face sau nu îl văd ca fiind bun pentru fiicele lor.
Multe mame nu doresc ca fiicele lor să facă mâncare, pentru că acest lucru nu este bine pentru ele ca mame, aceste mame încercând să fie doar ele ”văzute bine” sau ”bune bucătărese” pentru fiicele lor.
”uite și tu la bărbatul ăla pe care îl ai, crezi că se uită la tine? uită-te la mine cum gătesc, eu știu mai bine, lasă-mă să-i gătesc eu”.
Multe dintre aceste probleme sunt personale și sunt în familiile cu mai mulți membri cum este această familie a unei tinere care nu mai dorește să fie ”cum vreau eu că știu eu mai bine” și alte lucruri care au pus-o în situația de a ne povesti aceste lucruri și de a arăta lumii că se poate să trăiești și fără ”da , să trăiți ”și fără ”ce va spune lumea dacă tatăl meu spune despre mine că…”?
Ei și ce?
Și ce dacă ?
Acestea fiind spuse, ne dorim să se investigheze cât mai multe spitale de psihiatrie din România. Acolo vom putea găsi mai mulți oameni liberi sau frumoși sau oameni care nu au avut această situație de a putea să facă ceva pentru acești oameni care i-au abuzat, și care le-au spus că ”dacă nu faci ce spun” , aceștia neștiind că poți să spui și NU, mulțumesc, NU DORESC……
așa cum părinții ăia buni ne-au spus.
Aceste persoane sunt considerate ”cu capul” sau persoane lângă care oamenii nu pot să stea. Când vezi o persoană dintr-un loc sărac că vine lângă o astfel de persoană, elegantă și bine îmbrăcată, care încearcă să își facă meseria, și persoana săracă, dar cu ”știi cine-s eu sau nu știi cine-s eu și o să te oblig să te uiți la mine cum îți fac rău” pentru că sunt nefericit și am probleme cu mine… aceste persoane când încearcă să le facă acestor persoane probleme și să arate ”ce mare cercetător de oameni sunt eu” sau ”cân nu ai bani și încerci să iei bani de la cei pe care crezi că îi poți da ”la pușcărie” pentru că nu ți-au făcut nimic, și doar te ”face pe tine să te vezi cât ești de slab, prost, sau fără un lucru care să îi ajute pe alți oameni să fie bine, să fii apreciat (acest lucru având probleme pentru că oamenii care nu sunt apreciați încearcă pe oamenii care sunt bine să îi facă să se simtă prost sau să nu mai fie ei bine cu ei, pentru a fi ei ”cineva”) lucru care s-a văzut în România ultimilor ani în ce privește ”cum se comportă oamenii”, cei mai mulți spunând că în multe familii din România, tații mai ales, au problema lui ”stai să vezi cine sunt eu”, pentru a-și încerca recuperarea bărbăției, uitată în femeile care în loc să facă mâncare și să fie femei, s-au pus să frece oale, să facă mâncare pentru oameni dar nu și să facă mâncare pentru acești bărbați, multe dintre aceste femei fiind mame care se filmează pe facebook în timp ce încearcă să spună despre ele că ”aceste lucruri înseamnă că gătim”, însă specialiștii și oamenii de bine din România știu că e doar ”o problemă psihologică în acest sens” când oala și cratița este ”bărbatul” femeii, și bărbatul este un ”sclav” care merge la lucru și aduce bani acestei femei (de cele mai multe ori obeze și neîngrijite, fără iubire de copii sau respect pentru femeile tinere), pentru ca aceasta să facă pentru facebook mai multă mâncare.
Suntem cu capul că nu gătim.
Suntem cu capul că nu ne lăudăm pe facebook cu succesul.
Suntem cu capul că nu ne dorim să avem o viață săracă pentru care să și facem lucruri care nu ne sunt bune sau nu ne ajută să fim noi mai buni cu alții.
Suntem cu capul că nu ne dorim să încurajăm acești părinți să mai încerce să fie părinți.
Suntem cu capul că nu ne dorim să fim fără eleganță și să stăm toată ziua în casă, uitându-e la ”cine s-a omorât cu cine” și la ce probleme s-au mai pus pe capul oamenilor, în România aia care ”se uită la cine s-a bătut cu cine” și cine a violat pe cine, România aia a oamenilor care nu se spală pentru a nu cheltui bani sau nu fac mâncare de calitate pentru că ”trebuie să rămână și pe luna viitoare mâncare”.
Acestea fiind zise,
vă ținem la curent cu situația.
și vă dorim să vă feriți de părinții care ”își iubesc copiii când e despre alții, dar când e despre copiii lor, chiar și la vârste mai ”mari”, aceștia spun că nu îi cunosc, sau spun că succesul și meritele acestora s-ar datora lor, pentru că ar fi făcut ei ceva.
Situația litigiilor de familie în care un copil este abuzat și hărțuit pentru a i se lua banii și pentru a fi ”scos din drepturile pe care le are asupra lucrurilor acestuia” este o situație pe care o povestim în cele ce urmează, în ce privește acest caz dar și alte cazuri analizate pe care le-am urmărit și despre care suntem datori să spunem.
Cum intri la Pensiunea Cheile Oltețului din POlovragi, jud Gorj, unul dintre locurile minunate din țară, unde sfințenia, bisericile și sătenii care sunt sănătoși, vioi și au afaceri curate supraviețuiecs din cele bune cum ar fi turismul, creșterea animalelor și alte îndeletniciri care să îi țină ocupați, te întâmpină o priveliște impunătoare, din lemn de cea mai bună calitate, impozantă și plină de bogăție materială, fără ca aceasta să fie neapărat menționată ca fiind o Pensiune, arătând ca un conac sau ca o curte privată unde din când în când, vin turiști.
Dacă ne-am bucurat de turism la Polovragi în perioada în care multe acțiuni ale primăriei erau în jurul evenimentelor de tradiție, folclor, arte și meșteșug, acum, datorită acestor antreprenori mari ai Gorjului, cu care nimeni nu se laudă, ocazional ziarele contra cost, Polovragiul își dorește să ajungă în top comune, nu știm însă din ce cauze.
Statisticile cele mai recente arată că turismul este neinteresant în Polovragi și că acolo merg doar oamenii care nu își permit alte vacanțe sau turiști străini rătăciți sau impresionați de vreo poză online, cum este poza Pensiunii.
Aici, întâmpinați de prețuri exorbitante și antreprenori cum este doamna Ana Maria Caralicea, aceștia sunt măsurați, analizați și duși la categoria turiști sau persoane care se bagă în seamă, astfel explicându-se de multe ori recenziile proaste de pe net dar și lipsa de clienți care poate fi văzută la fața locului.
Cifrele de afaceri însă spun altceva.
Cu profituri încă din 2021, firma S.c. Stavim SRL, care se ocupă la ei pe site cu Hoteluri și Restaurante și alte activități de turism, și-a făcut un renume în cazările din Polovragi printr-un marketing cinstit și cochet, prin care promovau cazarea dar și zona turistică, însă fără nimeni să își poată da seama ce sau cine stă în spatele acestei afaceri impunătoare, fabricate din lemnul bun de la Polovragi și nu numai.
În curtea pensiunii, întotdeauna câteva mașini mai scumpe, dintre care mașina proprietarului celei mai mari firme producătoare sau ne producătoare de lemn din Gorj, s.C. Carlexim SRL, nimeni altul decât celebrul Ion Caralicea, cunoscut presei locale pentru afacerile cu Schwfiohoref, cei mai mari bijnițari în materie de lemn din România, dar și pasionați ai firmelor de mobilier cum este Ikea dar și alte firme nemțești mai mici.
Aceștia, după cum relatează presa de investigație dar și orice altă publicație care a mai scris despre ei, sunt ”o firmă care duce lemn la Schweighofer și în alte locuri, devorează munți întregi cu ajutorul patronului și președintelui de obște care vinde pădurile de parcă ar fi ale lor.”
Pentru mulți este doar o firmă, pentru cei care locuiesc în zonă, nu este o noutate că patronul firmei este și om de afaceri important care și-a ajutat fiica, pe doamna Ana Maria Caralicea, o vedetă locală cunoscută în Târgu Jiu pentru aparițiile frecvente în presa mondenă dar și pentru că își promovează mâncarea tradițională cumpărată de la Metro și alte companii cum sunt comenziconservehoreca sau conservepentruhoreca.ro (unde dânsa deține un abonament pe firmă), povestind despre minunatele locuri din Polovragi și despre cât este de norocoasă să dețină o Pensiune atât de mare cum este Pensiunea Cheile OLtețului.
Construită din lemn, renovată, mansardată integral din Lemn, și alte materiale scumpe.
Pensiunea nu este extraordinară și dacă nu era lemnul, nu era cunoscută pentru nimic. În trecut, aici își vindeau camere și servicii câteva doamne de la Brașov, care ulterior au vândut pensiunea nerenovată domnului Caralicea, însă nu chiar lui, ci firmei fiicei sale, administratora societății S.c. Stavim srl, sau contabila, sau femeia de serviciu, aceasta având mai multe funcții în companie, conform vizitatorilor, având chiar și funcție la bucătărie sau ca și specialist marketing.
S-au investit câteva sute de mii pentru renovarea pensiunii, ne-a spus ea pe vremea când eram turiști. Ne-a arătat băile făcute din marmură și granit de cea mai scumpă calitate, dar și mansarda care era făcută din lemn, și ne-a povestit despre planurile de a mai face mai multe lucruri din lemn, fără să ne spună că firma la care mai lucrează contabilă este în top firme românești responsabile de tăierea ilegală a pădurilor sau a defrișărilor pe persoană fizică.
Obârşia Lotrului, Vâlcea, locul acestor importanți oameni de afaceri, unde au păduri pe societăți comerciale dar și câteva persoane care lucrează pentru aceștia, de mai mulți ani, fără să știe, sau crezând că nu știe nimeni, ce fac aceștia.
România sfâşiatӑ în bucӑţi de mafia pӑdurilor!
Acest preşedinte a fӑcut asta din lipsa de bani iar acum o face din lӑcomie, nu se mai pot abţine.
Totul se întâmplӑ cu ştampila hӑinii verzi pe care i-au cumpӑrat.
S-au tӑiat o mie şi ceva de metri cubi de molid la Obârşia Lotrului de cӑtre firma Carlexim SRL GJ (toate masinile având numere de înmatriculare GJ), şeful firmei fiind Caralicea Ion din Polovragi Gorj.
Lemnul îl vinde Parjol Dumitru (Dorel), preşedinte la obştea ARC (Aninișeni-Radoșeni-Carpinișeni).
Acest Parjol Dumitru (Dorel) vinde munţi întregi de pӑduri de cinci ani lӑsând cele trei sate în sӑrӑcie şi fӑrӑ viitor.
La Crasna (Gorj) au tӑiat numai fag, cel mai drept şi cel mai gros, pӑduri seculare.
Au tӑiat vreo o sutӑ de mii de metri cubi numai de la obstea ARC (Aninișeni-Radoșeni-Carpinișeni) plus multe altele.
La Polovragi, Gorj, la SC Carlexim SRL se pot vedea munții de busteni si autoritățile ar trebui să controleze actele sutelor de mii de metri cubi care deține acum SCAN-uri si MAN-uri. A fӑcut şi puscӑrie dar pe timpul când fura cu cӑruţa.
Cunoscuți pentru problemele cu legea, ale căror urme s-a avut grijă să fie nepostate pe net, dar și plătind jurnaliști sau având grijă ca oamenii să nu scrie despre acest lucru, patronii firmei s.c. Carlexim srl dar și patroana firmei S.c. Stavim srl, care face afaceri cu turiști în Polovragi, au grijă să nu vorbească cu nimeni și să fie foarte atenți când colaborează cu cineva, având o reputație locală de oameni cu mulți bani, de care ”nu e bine să te apropii” sau cu care ”nu e bine să te pui rău, ” cum spunea o săteancă, fără să știe că aceștia fac afaceri cu lemn, mai bine zis taie pădurile, că ce să faci altceva.
Aşa se ajunge ca un exploatator gen Ion Caralicea din Polovragi să aibă firmă cu cifră de afaceri, pe doar doi ani, de 14 milioane de lei, numai din exploatarea lemnului. Publicația Scandal de Gorj a apărut un articol cu toți acești exploatatorii forestieri care defrișează ilegal , sau cu sprijinul unor angajați ai instituțiilor, pădurile Gorjului.
Proprietarii pӑdurilor nici nu sunt întrebaţi dacӑ sunt de acord cu acest jaf. Pur şi simplu chelesc munţii cu ajutorul, acordul si ştampila şefului de ocol OSP Voineasa (ocol silvic privat) Marinescu Doru care, chipurile, este legist.
La şedinţe sunt lӑsați de bodiguarzi doar moşnenii, proprietarii cei bӑtrâni care sunt usor de dus de nas, tinerii si cei care sunt în putere sunt ţinuţi afarӑ, dacӑ vreunul vocifereazӑ sau ridicӑ tonul, este dus la secţia de poliţie unde i se întocmeşte dosar.”
Un copac ajunge la maturitate în mai bine de 60-70 de ani. O antreprenoare de succes din Polovragi, fiica magnatului care taie păduri la Vâlcea, a ajuns cu profituri uriașe pe Pensiune după un an.
Fără o investiție în marketing și fără să știe dacă și cum este POlovragi o zonă turistică care să atragă turiști zilnic câteva zeci, la prețuri de cazare de o sută de euro și mai bine, pe zi, cu tot cu mâncare (mâncare la conservă, nu gătită, pentru că așa se fac banii în horeca, când ești important) doamna Ana Maria Caralicea se laudă că are un grad de ocupare foarte mare în fiecare an, și că turiștii vin la Polovragi ca la un sat important, susținând că are profituri mari și că merge foarte bine de când a introdus meniul tradițional, piept de rață cu sos de trufe și conserve de supe creme dar și alte mâncăruri tradiționale cum sunt conservele de paste italienești, și alte mâncăruri cumpărate de pe internet, pentru care susține că plătește peste câteva mii de lei pe lună, pentru a-i aduce profit.
Nu știm dacă acest lucru este așa cum susține.
Văzând în presă, Pensiunea Cheile Oltețului nu și-a mai făcut o reclamă de mai multe luni de zile și stând la ei, câteva zile, am văzut cum niciun turist nu intra, niciun turist nu telefona, niciun turist nu deranja familia, care era întotdeauna acolo, adunată. Ocazional câte o persoană care intra, întreba și pleca mai departe, solicitând poate cazare însă conform recenziilor, cazarea nu este pentru oricine și aceasta este doar pe bază de rezervare. Este mult de muncă în turismul de la pOlovragi însă dacă este să ne luăm după ce spune acestă doamnă, pensiunea ei merge cel mai bine, aceasta fiind tot timpul plină, având clienți care cheltuiesc mai mult de câteva sute de euro pe zi, mai ales când este sărbătoare sau o zi importantă cum sunt festivalurile din POlovragi, unde românii vin să cheltuie sute de euro pentru a se caza la această Pensiune.
Mulți nu văd pentru că ei cred că acești oameni au realizări importante sau sunt oameni de succes, Pentru mulți, banii sau a avea mașini luxoase dar și a deține ce a mai ”mare” Pensiune din Polovragi este un succes, însă noi știm că aceste lucruri nu sunt spuse așa cum sunt ele ci cum doresc aceste persoane să fie văzute.
Ana Maria Caralicea, cea mai mare antreprenoare din Polovragi.
Descrierea corectă ar fi: fiica unui om care a tăiat păduri ilegal, încercând să spele contabilistic păcatele tatălui său dar și încercând să ducă din greu o afacere ”costisitoare” cum este Pensiunea Cheile Oltețului din Polovragi, care are zilnic câțiva clienți, la tarife pe care niciun român nu le-ar plăti, să vadă lemn furat, sau să vadă zilnic cum se distrează oamenii a căror probleme cu legea sunt de natură atât de penală încât nici n-ar mai fi nevoie de plângere din partea cuiva pentru a mai merge vreodată singuri pe stradă.”
Pe Valea Lotrului, în Vâlcea, munți întregi au rămas fără copaci. Șeful pădurilor din zonă a fost numit de curând șef peste toate pădurile statului. Despre dezastrul din pădurile noastre s-a vorbit și la emisiunea “România, te iubesc!”, fără a ști nimeni cine sunt persoanele și cum promovează aceștia afaceri în turism, pentru a-și ”șterge urmele” și cine știe, a face promovare unei Pensiuni din Polovragi de care n-a auzit nimeni, sau dacă a auzit, nimeni nu vrea să stea acolo, pentru că e scump, nu sunt angajați, personalul este plictisit și patronii își selectează cu atenție clienții, încercând să spună că ”au turiști” pentru a petrece ei mai bine. Este un loc neamenajat, și asta au spus-o și profesioniștii în domeniu, când au fost în vizită.
Valea Lotrului, Vidra, Voineasa, sunt locuri de o frumuseţe aparte. Din păcate de aproape 30 de ani de pe aceşti munţi se scoate lemn tăiat ilegal. Aici hoţia este la ea acasă, iar rezultatul se vede pe toţi munţii. Cât vezi cu ochii.
„Aceasta este prima reţea de crimă organizată în domeniul retrocedărilor, condamnată la pedepse semnificative. Nu cred că mai sunt cazuri mari de retrocedări frauduloase finalizate. Au mai fost finalizate la DNA, dar acesta este primul caz în care s-au luat asemenea pedepse. Cazul dezvăluie toată amploarea şi modul în care diverşi intermediari au reuşit să acapareze suprafeţe semnificative. Speţa asta – oamenii au fost condamnaţi pentru că au creat un eşafod al acestor retrocedări de la început cu gândul de a înstrăina terenurile obţinute, către Cascade Empire, parte a grupului Schweihofer. (…) Cu munţii aceştia, pe care i-au vândut lui Cascade, aveau planuri să facă altă pârtie de ski, mai mare decât Transalpina şi au făcut o înţelegere cu Gerald Schweihofer – există documente din dosarele DNA. Gerald Schweihofer a fost de acord să le vândă nişte terenuri, să taie masa lemnoasă şi să o primească el, să o scoată din fondul forestier şi să facă o pârtie care să coboare pe malul lacului Vidra. Dar condiţia pe care a pus-o Schweihofer a fost ca el să aibă cel mai mare hotel din zonă”
Curtea de Apel Piteşti a decis, recent, condamnarea definitivă a mai multor persoane pentru acţiuni ilegale prin care au fost înstrăinaţi munţii. Cea mai mare pedeapsă a fost de 12 ani de închisoare, cel vizat fiind Gheorghe Deaconeasa, fost şef al Ocolului Silvic Voineasa. Alte două persoane, Mircea Basarabă şi Mihai Dan Petrulian, au fost condamnate la câte zece ani de detenţie.
Lucrurile nu s-au schimbat, însă având mai multă experiență în afacere dar și în selecția clienților și colabratorilor, firma S.C. Carlexim SRL duce tăierea de lemn la un alt nivel, și oferă cadou fiicei, Ana Maria Caralicea, moștenitoarea imperiului, o pensiune renovată, de care să se ocupe și unde să își pună în public abilitățile de antreprenor, despre care nu ezită să scrie în presă, plătită sau nu, promovându-se numai pe ea.
Ana Maria Caralicea s-a aventurat într-un domeniu total necunoscut, cel al turismului, neavând nicio experiență în business sau hoteluri dar având susținerea tatălui ei, la firma căruia avea experiență în contabilitate și alte lucruri pe care le făcea, fără să știm dacă aceasta este sau nu plătită.
Ca și în cazul ”evoluției” afacerilor tatălui ei, și aceasta se laudă cu o creștere într-un singur an a cifrei de afaceri, de la niciun client la câțiva zeci de clienți pe zi, în condițiile în care acolo nu vine niciun turist, sau nu stau, sau nu le place, sau sunt sufocați de pretențiile angajaților care de multe ori spun că nu fac numai anumite feluri de mâncare și chiar dacă au camere libere, nu au voie decât anumiți clienți, pe bază de plată avans, sau rezervare. Plățile cu cardul nu sunt permise.
Firma Carlexim a început afacerile cu lemne în mod timid participând la licitaţiile organizate la Direcţia Silvică Gorj, în 2008 având contracte în valoare totală de 81.000 de lei, după ce în urmă cu un an suma câştigată fusese cu mult mai mică.
Societatea deţinută de către omul de afaceri din Polovragi, Ion Caralicea a avut în 2012 o cifră de afaceri de 7,1 milioane de lei iar anul trecut una de 7,2 milioane de lei, adică peste jumătate de milion de euro. La atâta bănet cât a trecut prin Carlexim, profitul a fost, pe 2013, de 747.000 de lei. Toate aceste sume colosale au fost adunate din afaceri cu lemne şi pentru a ajunge la astfel de performanţe este puţin probabil că s-a respectat vreo regulă sau că i-a păsat cuiva de dezechilibrarea mediului. Acest lucru este dovedit din plin de fotografiile făcute chiar de către Ion Caralicea în depozitele proprii şi care surprins cantităţi absolut impresionante de lemne, dar și prezența sa permanentă pe site-urile străine în care se ofertează lemn, printre care celebrul cumpărător, Schweigofer, unde se licitau sume fabuloase pentru lemne dar unde și se asigură un flux de oferte pentru lemn, printre care unele sărace, doar pentru România, cum ar fi cele puse pe platforme de specialitate cum este https://lemn.fordaq.com/srvLatestPostings.html?ci=83880 sau https://www.emis.com/php/company-profile/RO/Carlexim_SRL_en_2374050.html care îi asigură prezența pe piața internațională, fără ca acest lucru să fie foarte bine promovat. Alte siteuri de vânzare unde această firmă vinde, fără a atrage mult atenția asupra sa este https://afacerilemn.ro/ dar și alte câteva prezențe pe piețe internaționale, https://www.rwim.ro/firma/carlexim-srlhttps://woodbusinessportal.com/CARLEXIM-SRL-companydetail-de-353045
Milioanele de lei ce vin pe bandă rulantă an de an nu-l fac însă pe Ion Caralicea să funcţioneze în perfectă legalitate. Pe rolul instanţelor existând zeci de litigii deoarece societatea Carlexim nu-şi achită taxele de drum pentru mulţimea de maşini de transport lemne pe care le are, aşa că a ajuns în faţa judecătorilor împreună cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România pentru anularea amenzilor primite, scria o publicație din Gorj, în urmă cu cîțiva ani. Niciun articol ”acuzator” nu a mai fost scris de atunci la adresa acestui ”magnat”, sau mare om de afaceri care și-a pus fiica, pe Ana Maria Caralicea, sub pretextul evoluției unui business frumos, să se ocupe de contabilitatea firmei dar și să fie imaginea firmei Pensiunii, sau persoana care se ocupă de clienți, dacă aceștia sunt.
Având cel mai bun exemplu de cum se fac afaceri fără să ai probleme cu legea și cum să ajungi în Top firme într-un oraș care se bucură de atenția presei doar când cineva dă o știre, și nu pentru că acest oraș ar avea ceva deosebit, primarii și localnicii dornici de câștiguri și investiții rapide, doamna Ana Caralicea se bucură să ne transmită că toate câștigurile ei provin din turismul extraordinar din Polovragi, ținând cont că Pensiunea e pe ultimul loc pe google, căutările pe google despre Pensiune dar și despre Polovragi au scăzut în ultimii ani foarte mult, conform statisticilor google, iar autoritățile sunt mai mult implicate în atragerea de fonduri europene pentru turism dar fără turism, sau fără a-și păstra specificul, susținând că ei doresc să se modernizeze. Tot aceștia se laudă cu top firme din sat, cum este Carlexim, cunoscută pentru defrișări sau susținerea defrișărilor ilegale, cu angajați și colaboratori după gratii, foști pușcăriași și cercetați penal pentru afaceri cu statul, dar și cu firma aceluiași magnat, care întreține cu bani o Pensiune nepopulară pe google, care are numai recenzii proaste și de a cărei marketing se ocupă doamna Caralicea, încercând să ascundă lucruri care s-au spus.
Pensiunea, făcută din Lemnul furat din pĂdurile din România, tăiate ilegal și fără umanitate, este o pensiune frumoasă unde din când în când mai vin clienți, fără să știe că ceea ce văd în google sau pe website, povestea frumosului și a tihnei, despre care ne-a povestit fostul lor specialist de marketing, ascunde multă tulburare emoțională, probleme cu lemnul și o incapacitate umană de a respecta pădurile, de a-ți respecta locul de baștină. Nu poți să vii cu povestea tradiției și să susții românismul sau să suții că tu ești mândră că locuiești în Polovragi sau că ești mândră că faci business în Polovragi, când tatăl tău, asupra căruia nu ai nicio vină dar ai o responsabilitate de a nu ajunge ca el, este cel mai mare interlop și afacerist de lemn, vânzător de rang bijnițărime, care a reușit în ani de zile să obțină venituri din vânzarea legală a lemnului, închizând oameni la pușcărie, fără ca el să fie vreodată cercetat.
Acum să ne uităm la celelalte pensiuni, ce au ele și n-are Pensiunea Cheile Oltețului, de a reușit această pensiune care nu apare nicăieri, să aibe o cifră de afaceri atât de importantă de aproape 10 milioane de lei, aproape cât profitul sau cifra de afaceri a Carlexim, declarată sau nu?
Aici sunt recenziile clienților care se plâng că nu e nimeni, că nu se face mâncare, că ciorba nu e bună, că nu au personal, că angajații nu sunt, că doamna care este patroană face și de mâncare, că uneori nu ai voie să intri, că de afară e frumos și în interior miroase a neomenie, că nu au curent, că au un bucătar scump, că nimeni n-a văzut niciodată clienți călcând la ei vreodată, că nimeni n-a dat vreodată acolo check in, in afara de câteva vedete plătite pe facebook, iar firma cu care au lucrat pe marketing, a fost ”săltată” din afacere, după ce le-a adus profit.
Tot în instanţă îşi tranşează şi problemele cu Autoritatea Rutieră Română după ce aceleaşi maşini de transport lemne au fost surprinde în trafic încărcate cu cantităţi cu mult mai mari decât capacitatea autocamioanelor. Probabil că Ion Caralicea încearcă cumva să facă ceva economie pentru vacanţele pe care şi le petrece în străinătate şi cu care nu uită să se laude pe reţele de socializare.
Organele statului n-au prea călcat prin bătătura miliardarului, cu excepţia Inspectoratului Teritorial de Muncă, instituţie care i-a aplicat o amendă în urmă cu doi ani, însă contravenţia a fost anulată în instanţă de Carlexim. Ce putem găsi la ei în ogradă sunt petreceri private cu instituțiile statului ”de-ale locului” care cel mai adesea nu știu cine sunt acești oameni dar și petreceri pe firmă cu alte câteva companii din oraș, despre care nu știe nimeni. Clienți: prieteni de partid. șefi de la instituții și câte un agent de la ISU care vine să vadă dacă stă bine lemnul pe mansardă și nu le-a picat în cap . Fotografiatul și pozatul în incintă sunt interzise, mai ales când sunt evenimente private, și atunci ni se spune că trebuie să plecăm acasă, deoarece pensiunea e plină.
Ca și orice alt antreprenor român elogiat de presă și care face afaceri ”cum poate el” sau cum e susținut de instituții sau primărie, și acesta a dat salarii la câțiva oameni, însă dacă oamenii aceștia ar ști ceea ce au produs, sau pentru ce bijnițar de nivel înalt lucrează, cu siguranță n-ar mai dori nimeni să lucreze pentru el.
I-am întreba pe Polovrăgeni dacă sunt mândri că comuna lor ajunge în top comune din România la nivel de câți bani au câștigat și dacă pâinea pe care o mănâncă din banii câștigați lucrând pentru acești oameni merită lacrimile pădurilor, lacrimile străbunilor și lacrimile celor ce au păzit vitejește cândva comuna și chiar și pe ei, i-ar fi păzit, sau poate îi vor păzi, dacă se vor lăsa de a mai lucra pentru acești oameni.
Cum putem să ne lăudăm cu tradițiile noastre, să prețuim folclorul și lucrurile frumoase, să aspirăm la titluri de comune sau pensiuni culturale, să ne lăduăm cu tradițiile dar noi să vindem conserve oamenilor și să spunem că facem mâncare de cea mai bună calitate, când defilăm cu asemenea lucruri care nu aduc stimă și cinste niciunui membru al acestei familii dar nici vreunui client care se laudă pe facebook că le-a călcat pragul.
Să știți că ăla e lemnul furat. Lemnul defrișat.
Lemnul pe care îl plâng copiii voștri, copiii copiilor voștri și copiii copiilor copiilor voștri, pe care i-ați lăsat, pentru o vreme, fără pădure, fără locuri frumoase, fără povești care să aibe ceva de spus și în zonele în care mergeți cu turiști străini să le arătați câte un petec de pădure, care nici ăla nu mai e al vostru, căci in toată bisericimea postată pe facebook, și credința ieftină în Dumnezeu pe care o afișează, atâta au putut oamenii ăștia să facă.
Mergeți la Polovragi, spuneți-le că toată lumea știe.
De mai bine de zece ani, de când Piața Universității ne-a spus că a fi tânăr și militant înseamnă a fi inteligent și cu obligatii la drepturi, dar cu CV uri subțiri, cu afișări ieftine și cu prieteni de doi bani racolați în grupuri ieftine de facebook.
O cosmetizare mai mult decât importantă cu privire la aspirațiile inexistene ale tinerilor de partid, care nu sunt în partid dar sunt partid. Nu s-au apropiat aceștia niciodată de exigențele unei funcții publice, de exigențele unui post bine plătit la stat, de exigențele unei cariere relevante profesionale.
Una din cele mai problematice încercări de cosmetizare este și rămâne încercarea de a arăta bine, de a fi bine îmbrăcat, de a-ți face poze ieftine pe facebook folosind resursele celuilalt. Sau ce spunem noi lucruri gratis onlin.
Falsurile acestor cetățeni care sunt în România dar nu sunt românia, sunt încă la modă din anii 90 și, când înainte să știe ce înseamnă România sau dacă vor să ajungă aici, stăteau strâmtorați în caverne, beau apă de pișu și se spălau cu ce puteau. Nu știu, tu să-mi spui ce ai fost într-o veață anterioară.
Muncitori necalificați la s.c. firma lui feisbuc srl și la firma lui maicăsa și taicăso care nu-l plătesc, militanți ai drepturilor omului, obezi de canapea și fete de canapele ieftine, lucrătoare în birturi consumeriste sau importante la birourile altcuiva. Acești magnați ai intelectualimii românești lucrează la cel emai imporante companii și firme, care cred că a salva apa potabilă de la extincție, înseamnă ceva.
Apoi, se prezintă ca antreprenori, oameni de succes și afaceriști cu chat gp, abonați ieftin sau gratis la inteligența artificială. Cu neîncredere în ei, proști și prostiți de produse made in china de contrabandă, tinerii frumoși ai păcatelor europene, sunt proprii lor stăpâni. Sau proprii lor angajați, și patroni. Nici ei nu știu dacă sunt sau doar mor. Abonați la buticuri de piață, mâncând scîrboșenii frumos ambalate, se cacă peste afacerile lor și spun că ei fac ei dreg, că e țara lor. Parteneriate cu oameni la fel de ieftini, popularitate în soceal media, intervenții peste oamenii legii și prietenii lor, poate poate ar ciupi și ei ceva dintr-o funcție publică, o atenție ceva.
Neavând afaceri, neavând de muncă, au timp de stat zilnic să se uite la ceilalți. Neavând bani, săraci și lihniți de foame, ocazional se plimbă pe la vreo bijnițărie spirituală, unde mai sug energia altcuiva. Când nu fac asta, ne postează ce fac cei de la recorder și cât de proști sunt guvernanții care ne conduc. Ei nu se pot conduce nici ei pe ei, darămite să știe ce face bine sau nu un politicean.
Învățați să mintă de mici în CV, cu interviuri eșuate, plângându-se zilnic pe linkedin că e grea fișa postului și nu știu să muncească fără chatGP, acești tineri revoluționiști ai păcatelor ne spun că cei ca Ciolacu, trebuie condamnați.
Cum nu le place nici lor munca, e normal.
Ei nu cer niciodată beneficii. Ei au campanii sponsorizate, au înțelegeri cu comercianți, au postări plătite și țoale de la second hand furate. Când vor să obțină ceva în plus, își fac certificate. donează pișat sau sânge sau ce prind , ca să obțină bilete gratis la câte un festival. Sunt primii care au luat mită și șpagă la vot, când Cărturești sau cei ca el, le-a promis câte-o carte. Să fim serioși, nu e spre inteligența lor.
Uneori, când sunt mai norocoși, își iau spații comerciale în oraș, se asociază cu proiecte culturale europene, unde se pot droga liniștiți. Un astfel de proiect este Piața Traian, din Piața Operei, o adunătură de nimicuri cu pantalonii rupți și mucii la gură care fac artă stradală, culturală, orgii sexuale, și ce mai fac ei când vor ceva de mâncare. Nu tot timpul au fost artiști.
Eroi desemnați ai ieftiniturilor și a mâncărurilor scmpe de canapea, promovați și elogiați de firme bijnițare ca tazz, glovo și alte aspirații ale eleganței comerciale (care nu sunt niciodată așa), livratorii de probleme în România sunt eroii presei, (ăleia în care lucrează prietenii lor) și eroii unei generații despre care nici ei nu știe cine este. SUnt eroi, că dacă n-au nicio profesie…
Titulaturile obținute prin cosmetizările presei și ale persoanelor cărora li se supun, fac din acești ciudați, oameni ai plânsetelor ieftine și al problemelor sociale, al victimei și al bullyingului intenționat o problemă, dar orice problemă arată către concurența sa.
DE CE CIOLACU? N-ați găsit pe altcineva?
Dar, deși lungul drum până la funcția de prim-ministru e pavat cu inadvertențe, falsuri și situații evidente de conflict de interese, tinerii aceștia ai partidelor de doi bani nu pot să le clarifice. Solicitarea multor persoane de a ne spune mai multe despre parcurusl lor profesional, despre importanța lor umană și socială într-o lume pe care o consideră proastă, și neadecvată pentru putoarea ei, aceștia refuză, spunând că nu au timp de așa ceva. Apoi, postează pe facebook. Acolo se poate bloca .
I.LICEANUL. SAU LI-ICEANUL?
O incursiune documentară în trecutul acestor tineri ne arată adevărl despre ei Atcumva decât se prezintă online. Acțiunea s petrece în cărțile celor mai nerelvenați scriitori second hand a lumii, ocazional câștigători de premii. Liceeanul, Iliceanul, Mărtărescu, Noica și alți comestibili ai culturii de canapea, de la care primesc porția de sănătate, nu altceva. Ce să gândim când nimeni nu ne spune Hai să mai citim ce-va.
În CV, ne spun că sunt project development, seniori pe calculatoare ieftine, abonați la programe de calculatoare și webstalckeri de tip manageri de deșeuri, cu salariul minim pe economie, gata să facă un ban și din altceva. Mulți nu au o profesie normală, sunt abonați la cursuri ieftine în online, participanți la webinarii gratis și cel puțin unu din ei a dat like la câte o pagină din aia cu ”cum să faci ieftin bani”, sau au fost la vreo prostituată. Nu au femei, nu au bani. Nimeni nu-și amintește de ei, au prieteni pe facebook adunați din colțuri ale lumii unde nimeni nu știe despre ei, ce au fost ce au făcut. Cei mai mulți nu-și cunosc profesorii, pentru că nici profesorii nu-și amintesc de ei. Chiulangii de profesie, au învățat la s.c. cărtărescu srl și s-au dus în vacanțe la țări despre care nici ei nu știu cum le zice. Bine că este chatGP. Niciunul din ei nu e mai bun ca altul, nimeni nu e mai bun, mai învățat, mai important. Sunt toți la fel în succes, copiază unul de la altul.
Abonați la s.c. manele srl, plătitori de bilete la festivaluri de manele și mici, căutători de filme ieftine online și fără să fi cumpărat vreodată o muzică bună (că acum totul e gratuit), dezabonații de la rockăreală sunt invidioși pe rockerii mei. Ciolacu, unul dintre ei. Cu așa bagabont de clasă, era normal să ti fie rușine cu el. Spune-mi, ce ai făcut tu până acum în această viață? Hai să vedem la postări.
II.NECALIFICATUL Anii 2000 îi găsește pe acești indisponibili și vecșnic cu telefoanele pe mut în afaceri cu cooperative maghiare, ungurești și nemțești, desprinși din realiatea anilor României care nu s-a vândut. Aia bună, care muncește. Care nu dă doi bani pe ei. Încă mulți dintre ei umblă la interviuri și nu au succes. Cum să nu-ți găsești loc de muncă dacă ești așa deștept?
Un coleg de-al lor:„Eram vreo 70 de oameni acolo. Erau și câțiva meseriași în IT, ciupercăreală, yoga, medicină de canapea, feisbuc, poze ieftine sau online, dar cei mai mulți erau tineri care terminaseră liceul și nu intraseră la facultate. Nu era niciun concurs. Selecția se făcea la interviuri. Și s-au angajat cu relații toți. Pe empatie. Între care și acești ciudați care au probleme cu oamenii. Figuri șterse și necalificați, cu specializări care nu există (ce căcat e aia SQL Developer) cu lucruri importante de făcut (care nici alea nu mai sunt ce sunt) acești necalificați ai României se laudă mereu pe facebook că sunt buni.De cele mai multe ori sunt cei mai buni la făcut cafele în firmele în care lucrează mai mult de câteva luni. Pasionați de cafele, of course. Cafengiști, abonați la barista srl. Femei de servici.
În CV, își trec de multe ori ca angajator firme mari precum Boschh, hella, Nokia, Athos și alte mironosițe ale lucrului ieftin făcut, pe banii noștri. Veghează la facerea căcatului, lucruri care se aruncă la gunoi. CÂnd nu muncesc, fac comunism pe platforme online. Facebok, Coca Cola, marile branduri, sunt preferatele lor. Securiști de mici, le place să toarne colegul, să facă reclamație, să spună despre un coleg că nu i-a plăcut, să povestească despre experiența lor cu branduri. Dacă sunt în partid, e mai rău, aceștia nu se pot împăca la ideea că au doar unul de lins. Așa se face că supraveghează, se plimbă se împrietenesc și pe la altele. Open Society e despre ei. De ce să ai plictiseală când poți fi prost cu atâtea altele, unde nu te cunoaște nimeni. Reper al comunismului, societățile la care acești tineri lucrează sunt adevărate uzine de fabricare a oamenilor ieftini, a celor care fără partid, nu știu nimic despre ei. Open society le spune ce să gândească. Lacunele din psihologia lor se reflectă în cariera profesionistă pe care și-o fac, înscriși la partide și ongeuri care au grijă ca ei să citească cât mai mult. Opere alese volumul II. Când vor să meargă la interviuri, ne spun că citesc Kant, când ajung acasă o ard cu politicieni de mâna a doua cum e Ciolacu, ăștia. Niciunul nu a depășit condiția de asistent manager cândva, rareori câte unu își spune specialist marcheting, antreprenor la firma mea (un an că după aia pa)
Când nu au buget de ascultat știrile open society, indsutriașii canalelor de presă străină stau pe feisbuc și urmăresc informații. neavând bani de presă, urmăresc online diferite persoane importante, la care le comentează ceva. Nu există niciunde problema angajat angajator, acestora le este rușine cu Open Society. Când prind un contract cu un angajator, le spun acestuia că vor curcubeu și diversitate și doar asa se pot angaja. Primesc mâncare gratis, în fond nici nu le place să lucreze pentru bani, pentru simplul fapt că nu pot să-i facă. Cine plătește o persoaneă care nu face nimic, nu spune nimic, nu este nimic și ea doar pe feisbuc și online arată?
Open Society, sponsorul principal al mltor companii din România, este o intreprindere foarte mare. Aceștia s-au dus acolo să cerșească ceva de muncă. Le-a dat de lucru. Le-a dat cărți de citit, haine ieftine de îmbrăcat, și dintre toți, doar câțiva au reușit să ajungă la stadiul de ascultător învățat, având o funcție pe nemerit în partid, organizație. Unul dintre ei lucrează și azi la Recorder. Funcționează ca un ong separat al S.C. Societăți ieftine srl,.
,
De multe ori nu au bani de firmă, și atunci sunt nevoiți să-și facă sedii halucinogene la blocurile prietenilor. Locuiesc în garsoniere împuțite, cerșesc de mâncare pe facbeook, se bagă la evenimente unde cer ”entrance fee” sau spun că au nevoie de ”suport artist” pentru a finanța vreo campanie artistică eșuată. Mulți lideri provin dintre ei. (nu, nu e MArcel Ciolacu, ce el este lider?)
Câteva mese de lucru, un calculator căpătat din pomană și mulți falowerși plătiți pe facebook face din orice industrie de presă o problemă online respectată. Cum ați făcut atâția fani în așa timp scurt, online? Credeți că lumea vă apreciază? Dacă ar ști ăștia că își beau cafelele unii altora ca să nu moară de foame, n-ar mai cumpăra. De aceea e gratis. Muncă gratis. Finanțată de altcineva. Cu cât vindeți articolul domnilor ?
Cooperativele sunt specializarea lor. Când nu spun despre Ciolacu și dracu, cooperează.
Să ne adunăm, să ne reunim, să ne strângem. Cooperativele s.c. society srl ale lor și ale prietenilor lor, de care au nevoie pentru a strânge veșnic semnături și mâncare (v-am spus că sunt morți de foame nu m-ați crezut) și atunci e normal că au boală pe câte unu din ăsta care a reușit.
Mulți dintre ei nu au nicio treabă cu multe companii mari cum ar fi Profi, Kaufland, Bosch, mai ales dacă lucrează în publicitate. Mlulți au făcut doar un messenger ieftin cu careva și atunci spun că au în portofoliu clienți mari. Uneori, când sunt abonați la ong uri sau angajați, spun că au colaborat cu ei , chiar dacă au trimis câteva emailuri pentru o doză de cafea.
Se vând apoi patronilor sub sigla unor mari companii sau afaceriști, experți în domeniul lor de activitate. Așa cum a făcut Recorder, folosind specializarea altcuiva. Ce faci Recorder înregistrezi munca mea?
”Dă mai bine specialist la Bosch sau firmă importantă. N-are nicio legătură dar dă mai bine. Ei se gândesc că nu-i verifică nimeni. Crede, după atâția ani, expertul lor.
„Datele din arhive arată că cele mai performante munci, în 2000 aveau puțini oameni. În 1990, au rămas doar 28, apoi s-a desființat, pierzându-și obiectul muncii. Firme importante de meșteșug, artă, știri și presă s-au epuizat. Au rămas trepăuducii ăștia care ciupesc știri din ce pot. Una dintre ele este asta despre Ciolacu. Că Ciolacu e prost. Și voi, vă uitați la el. Credeți că o să evoluați uitânduvă la un prost mai mare ca dumneavoastră? Multe firme n-au mai avut nevoie de ei, având la discreție oameni de calitate. Ceilalți, acești ongișsti si au mutat afacerile în www. Internetul e oricum plicitisitor. Nimeni nu îi poate verifica acolo, nimeni nu poate spune că nu sunt buni de nimic, că nici măcar ei nu fac ce le place.
III. REVOLUȚIONARIȘTII
Debutul eroic al acestor ieftini de canapea a fost în pandemie, când dornici să facă ceva improtant au ieșit în stradă sau au salvat oameni punându-le câte o mască. Zilele Revoluției le-au prins pe canapea, mâncând piza și hamburgeri, lingân în cur patroni și postând ieftin despre colegi de muncă. Ocazional, câte un brand le aruncă lături, spre a le arăta că le pasă. Vă pasă? Îndoielnicele lor fapte de eroism sunt publicate, presa are tot interesul să fie cu ei. Oricine e de partea victimei merită aplauze. Cel puțin. Abuzați, disconfortați moral, tumefiați sexual și inflamați veșnic de la câte o știre neinteresantă, acești oligofreni ai socialului, care îl urăsc pe Ciolac, ne spun că ei ar fi buni de ceva.
Admirând Revoluția de la 1989, acești tineri sunt pasionați de comunismul de odată, invintându-l mereu pe Ceaușescu și ororile dumisale la masa lor. O masă care stă să cadă. V-am spus că ăștia n-au nici unde sta?
Când văd că pică mai bine, își mobilizează/ mobilizau colegii să iasă în stradă. Pasionați ai protestelor, admirându-l pe Ciolacu, și-ar dori să fie ca el dar nu poate. Cine să asculte de un profesionist fără facultate? Developer web, inutil în IT. Blochează sedii, boicotează guverne, orice mai puțin prostia și inteligența lor.
Declarația olografă de a proteste, în care tinerii ne povestsc cum au fost bătuți arată un grad mare de infatilitate și o boală socială numită ”nu mă descurc în România, nu am inteligența și nici stima să o fac fără să nu încalc legea” în care tineri se dau mari că ar fi fost bătuți sau loviți de Jandarmerie, la diferite evenimente despre care ne spuneau că ar fi festivaluri. Ulterior, au încercat să facă festivaluri, din dorința lor de a se împinge și îmbulzi în mulțime. Acestora le place și acum să se împingă în tine la cozi la Lidl.
Mulți au fost la protestele organizate de ei și când au văzut că iau bătaie, și-au chemat colegii care îi plăteau. Au fost nevoiți să angajeze oameni din presă și avocați falși ca să scape. Mulți nu au scăpat. Sechelele evenimentelor din Piața universității de atunci rămân pe paginile lor de feisbuc ca o boală de sănătate mintală: am fost la protest și am spus că PSD sau PNL aceiași mizerie e. Azi, după atâția ani, vedem incultura acestora cum se arată. Văzând aceste minunății nimeni de la protestele organizate de ei n-a mai avut chef de muncă. Mulți au plecat, au fost somați să iasă din țară, si-au găsit joburi mai bine plătite sau au spus că nu mai vor să fie eroi și s-au apucat de altceva. Videochat, youtubing online, publicitate, secretariat la corporații. nu se au bine între ei, ținând cond că părerile lor deosebite i-au făcut să se certe cu neamurile și cu soțiile, cu prietenii și chiar se luau la bătaie cu alții, când nu le convenea o părere politică.
IV.PROTEJATUL.
Rămâne o necunoscută cu ce se ocupă exact tinerii aceștia după anii 2000 ai Pieței Universității. Cert e că prăbușirea sistemului nemțesc de recompensă în fncție de câți oameni ai invitat la protest îi transfmră pe aceștia în muncitori necalificați la cooperativa afaceristă s.c. open society srl, într-o perioadă în care România avea nevoie de mână de lucru. Agricultura este foarte mulți subetimată dar acești tineri muncesc altceva. Nu vor săă muncească. Mulți dintre ei sunt incapabili să-și găsească un job în afară de România. Neputând să plece din țară, blocați aici de un guvern nedrept care nu le dă bani de vacanță, îți fac proteste sau grupuri de interese pe facebook. Mulți dintre ei sunt foarte slabi sau bolnavi pentru că nu au ce să mănânce sau sunt nevoiți să fie vegani. Veganii adevărați nu au si nu vor fi intre ei niciodată. Oamenii după ce mănâncă ceva sunt mai împăcați cu ei și cu Dumnezeu, aceștia însă nu, niciodată. Caută probleme în ograda altuia, se uită la politicieni în gură, citesc sau fac știri ieftine despre cine suntem noi și nu sunt ei niciodată. Țărani. inculți, proști. Doamne ce inteligenți ni-s fanii.
Înainte de a intra în afaceri, zăbovesc homelss sau șomeri sa ca și angajați la firme normale, pe care nu le menționează în CV, pentru că dacă nu este companie importantă…
Le spune companii româno americane, companii româno evreiești, româno maghiare. Urăsc atât de mult România dar nu vor să plece din ea. Au și offshoreuri dar despre asta a scris altcineva. Nu conduc mașini, sunt prea puturoși să o facă. Au trotinete, biciclete, marionete, se deplasează cu mausul pe canapea. Cu toată indolența lor de neprentențiosși ai orașelor, sunt capabili ( au fost) să întoarcă pe oameni unii împoriva altora. Când nu au bani de suc, sunt adoptați de câte o firmă sau o persoană fizică evreiască, care le sponsorizează postările pe facebook. Când își fac firme pentru așa ceva, se nmește ”intermedieri comerciale cu produse diverse, prestări servicii social media și publicitate și editare foto video pentru campania clientului. importau căcat din afară și vindeau la noi, publicau sub formă de lapte praf. Căcaturi mai frumos ambalate. Când reușesc să-și facă firme pe numele lor, o fac tot cu aceiași care i-au sponsorizat, și ca în orice afacere, se numesc CEO, gestionari sau manageri de proiect Fondurile europene sunt preocuparea lor importantă, că altfel n-ai cum să accesezi nimeni bani. La vedere, e o pagină de facebook drăguță, cu postări ieftine scrise de chatgp sau câțiva proști, munca echipă pentru aceștia este foarte importantă, empatia și susținerea reciprocă fiind produsul lor special de laborator. Nu au însă viață lungă pentru că tinerii antreprenori și publicitari la s.c. open society srl găsesc nișe mai profitabile. Se apucă de videochat și atunci își fac emisiuni culinare sau emisiuni politice, filmate pe platourile de filmare ale unui apartament. În actele firmei prin care își fac afacerile, mulți dintre acești tineri protejați se declară de profesie specialiști promovare, publicitate, sau jurnaliști.,
Când nu fac acest lucru, fac promovare cu câte un om politic, pe lângă care se așează, ca niște paraziți. Neavând specializare, aceștia sustrag binevoitorii oameni spunându-le că sunt ajutați în campania electorală. Le place să-și pună logoul partidelor pe postări și să spună că ssțin societatea deșteaptă. foși ratați ai pieței universiății, bătuți și violați de jandarmi , actuali sugători de moaște la politicieni. Își fac legitimații de presă false cu care merg la întâlniri oficiale, unde se ocupă cu debarasarea resturilor de mâncare. Mulți filmează și își fac scene ieftine cu bătaie, pentru a fi atinși de acești politicieni pe care îi urăsc. O mare patroană a acetor scene este Ciolacu, sau domana șoșoloancă, acest Ciolacu al proștilor, incultă și grasă, care îi reprezintă acum în Parlamentul European.
Din anii tinereții, încă de la primele proteste și până la a fi consultanți ai politicienilor care dintre ei au ieșit (dacă au ieșit), acești tineri muritori de rând obișnuiau să ducă geanta căteunuia , cum este și Fritz al timișorenilor, care obișnuia să șteargă la fund bătrâni în Germania înainte să fie primar. Astfel, mulți tineri au primit diplome și brevete de politicieni în formare, venind să facă teste și probe într-o țară săracă cum e România. Aici nimeni nu ia notă mare sau iau toți. Sub protecția acestor babalâci , consultanții și tinerii protestatari fără profesie (sau care au făcut din mersul la protest meseria lor de bază) doresc să primească brevete de luptători și eroi, maritiri și legende ale României pentru câteva deplasări cu autobuzul în piață, și câteva postări mai frumoase. Cu aceste certificate cer spații comerciale, cer drepuri pe paginile ziarelor și doresc să fie primii care să-ți dea vești despre ce mai cred ei, păreriști că înseamnă sau nu România. Profitând de avantajele acestor legitimații și cunoștințe, se bagă apoi în politică, fac partide sau se aliază cu diferiți oameni despre care au mai scris. Barna, Cioloș, ăștia. Fără să aibe rivalitate politică împotriva unii la altora, ei nu își amintesc de vremurile când nu aveau lo de muncă și cerșeau likeuri și bani de suc pe feisbuc, când călătoreau prin orașe să filmeze sau să facă poze la proteste pe care le organizau chiar ei. Cerșind pe la firme, de care au uitat.
V.MICUL COMERCIANT Anul 2004. Mulți tineri importă haine și parfumuri din china. Abonați la piețe, purtători de eleganță și rafinați, mulți fac afaceri imobiliare sau își fac restaurante și baruri. Când nu le merge capul, își fac onguri familiare și colaborează între ei, având politica bine scrisă de societăți internaționale.
Mulți s-au băgat în agricultură, punând peste ambalaje propriile lor produse ieftine. Întunecimea horecăi se datorează acestor inculți tineri cu afaceri, care plătesc mii de euro la marketing bun, pentru a vinde un produs de doi lei de publicitate. Încearcă pe rând: Zacuscă, orgoni, meditații, ședințe de terapie cu constipați, iubire de cârnați și ce mai fac ei ca să aibe un ban de-o carte. Nu citesc nicio carte.
Se bagă pe lângă cei cu afaceri serioase, pomenind de o colaborare în beneficiul reciproc și o asumare a responsabilităților în ce privește publicitatea și comunicarea, le place să arate câți fani au pe facebook pentru a vinde un produs. Solicită uneori o postare în schimbul unor produs. Când nu au bani dar sunt mai deștepți, fac o aplicație ieftină și o pun la vânzare. Le place să fure businessul altcuiva și sunt buni la a face afacere din America. Când nu fac asta, combină patronii să investească in bitcoin, folosind mașini scumpe pentru deplasare. azi la un client mâine la altul, între două postări politice și o filmare.
Mulți dintre aceștia sunt celebri și azi.
Aceștia au tot încercat să se extindă în piață și au ajuns să închirieze afacerile, prietenele și filmările lor pentru alții. Un șir de succese limitate greu de explicat în contextul problemelor profesionale pe care aceștia le au, a analfabetismului funcțional și a lipsei de câștig la BAC.
Unii dintre ei au ajuns consilieri locali, mai ales în Timișoara dar și în București, unde au fost printre norocoșii care fără studii sau clasă, au primit drepturi de a face afaceri imobiliare și a fi finanțatori sau beneficiari ai diverselor proiecte. Acum culturale. La cultură nimeni nu are nimic de spus. Când nu fac evenimente, cerșesc bani de donații pe feisbuc sub formă de festivaluri și ”happeninguri culturale” unde invită artiști cărora li se fac pagini scumpe de internet pentru a le crește prețurile. Pe banii statului.
Inițial, în multe evenimente sociale, cum ar fi Capitală Culturală europeană sau marile festivaluri din București, se plănuiau vânzarea de produse și aducerea unor artiști importanți, cu argumentul că s-ar strânge banii necesari pentru vreo modernizare. Sau spitale. Banii promiși nu s-au strâns, doar publicitatea contează.
Vânzarea de contacte cu statul și cu mediile culturale de afaceri se face prin negociere directă, după o procedură aprobată chiar în Consiliul Municipal. O ședință la care mulți tineri participă, online sau nu, mulți nu suflă o vorbă, dar votează favorabil și, patru luni mai târziu, se aleg cu un preț bun. Ei vin cu firme, cu publicitate, cu consultanță gratis. Acestora li se alătură alții la fel de înfometați la rândul lor, cu mai puțină experiență, care își fac firme culturale și evenimente, alături de ei. Nu se mai protestează.
VI. AFACERITUL CU TEREN DE LA STAT
Sub paravanul micilor prăvălii, lanțuri de magazine fast food, festivaluri și eveniment din care și-ar câștiga existența, tinerii protestatari infiltați în bazele societății, în anii 2000, câteva tranzacții la limita legii, dar foarte importante pentru conturile bancare ale firmelor sale. Una dintre ele e ceea ce azi s-ar putea numi „afacerea terenurilor concesionate de primărie”. pentru care ei plătesc sau nu plătesc, în funcție de interese, și organizează festivaluri pentru a-și vinde marfa și arta. că altfel n-ai cum.
Aici se află un important eveniment artistico cultural pe care tinerii politicieni îl organizeaz ăanual, obținând venituri fără bon de milioane. vânzarea de substanțe interzise, abuzul către forțele de ordine și depravarea, bețiile și afacerile cu mâncare expirată sunt la mare căutare și itneresante pentru acești combinatori de de toate.
Suntem în același an 2004, vorbim de un consilier local și afacerist tânăr, o de casă al multor magnați de imobiliare, considerați puternici la acea vreme. Afaceriștii tineri nu cumpără nimic, lor nu le place comunismul și sunt scârbiți sau nu vor să își cumpere o casă.
Apoi, acționarul Ciolacu adaugă, între altele, un cod CAEN secundar acestei firme: agricultură, fabricare de produse bio sau handmade. Au auzit că sunt tranzacții profitabile. Mulți se duc la sate unde încearcă să îi determine pe țărani să suțină afacerile lor cu droguri și psihedelice, încercând să aducă străini să se f* în c*. Unul dintre cei mai importanți în acest domeniu este un afacerist de la Cluj, pe a cărui spații comerciale se desfășoară anual câteva festivaluri, unele sponsorizate de stat sub pretextul de artă culturală.
Interesant e că, la data schimbului, multe Gărzi Naționale de Mediu și Inspectorate Teritoriale nu știau ce se petrece. ANAF neavând ce să fiscalizeze nu știa nici el, că la aceste festivaluri, bonuri nui.
Așadar, să recapitulăm această cronologie cel puțin suspectă: k
Acum, în 2024, am cerut Gărzii de Mediu și Gărzii Forestiere Naționale copia aprobărilor petrecerilor ieftine și festivalurilor psihedelice din septembrie 2003 și a solicitării care a precedat-o. Ne dorim și o analiză a terenurilor, a calității aerului și a poluatorilor din zonă care au condus la mărturii ale vecinilor și civilizațiilor că lucrurile nu-s cum se spun. Sediile pentru afaceri și combinare, pentru petreceri cu droguri și afaeri de publicitate ilegale ale acestor consltanți politici de mâna a doua care se promovează gratuit pe rețelele de socializare, ar trebui verificate și ele pentru a fi siguri că la menționarea problemelor, acestea dețin oameni. și nu sunt niște admini puși de inteligența artificială să ne spună că în România, sau Ciolacu e cum e.
Documentele arătau și spueau că sunt activități culturale, petreceri organizate sub vigilența autorităților și evenimente educaționale, prin care tinerii pot să facă ceva important pentru ei. Să cumpere mâncare, să danseze, să bea, să li se spună cu cine să voteze. Multe astfel de festivaluri sunt doar un pretext al partidelor lor și al lor pentru a vota. Vă votăm dacă ne dați festivaluri. Așa se explică că acești lideri ai distracțiilor ieftine românești au firme și organizații culturale, colaborează cu instituții sau firme politice, au prieteni cu presa și sunt de aceeași părere cu recorderi, că altfel n-au cum să supraviețuiască. Dacă recorder nu are dușmani, despre ce căcat să scrie? Despre educație?
Doar că aceste firme nu fac astfel de investiții iar multe programe guvernamenale conduse de oameni analfabeți sunt mențioate ca fiind ”petreceri de timp liber ”și ”metode culturale de relaxare”. Nu e ușor. Aceștia își dau unii altora oameni, își vând politică și își fac fotografii de reclame, își vând comunități și își cumpără like-uri (fără factură fiscală) pentru a face ceva.
La final de an, uneori ne mai declară ”Profiturile”. Avem mii de urmăritori, sute de mii de oameni care ne-au făcut, și ce mai spun ei. Recorder este unul dintre ei. Asociație probono cu muncă de voluntariat memrbii ei nu doarme niciodată. uneori se informează despre Ciolaci, Căcati, Șoșoci și pe cine mai concurează ei. Comnismului îi șade bine privind la cei care nu îl lasă să comunizeze. Neavând familii, prieteni, angajați, hoți, nu fac afaceri și nu anici pe cine lăsa să le ude o floare. E normal că vine un tip familist și le dă peste cap socotelile.
Când sunt întrebați de unde au bani să publice, spun: „Nu știu, nu eu administrez firma”. Altcineva se ocupă, stați să încerc să dau de colegul meu. E la o ședință în altă țară.
VII. CAMARADUL
Proprietatea pe care firmele acestor trepăduși ai relațiilr internaționale de contrabandă, Ciolaci și ppincători de moaște, abonați la open society și protagoniști ai propriilor decese neasmate, prietenii protestelor din România dețin o mulțime de capete, multe dintre ele neștiind pentru cine sau ce lucrează. Uneori nici ei. Notorietatea le este asigurată de pagini. Afacerile lor sunt susținute de clienți care se cunosc, publicațiile lor sunt bune pentru că boșorogii plătesc. Tu doar scrie că eu te plătesc. Promițând libertatea (a lor, pe care nu au avut-o niciodată), ei organizează nevoit proteste, încercând să adune precum oamenii la cerșit (sau pomană) cât mai mulți netrebnici pe metru pătrat. Așa era odată. Sigur că acum s-au mai potolit. Nu e nimic interesant în românia în afară de afacerea unui Ciolacu, unde vedem că banii sunt mai importanți decât orice altceva. Pe voi banii vă interesează, amețiților?
Alipirea acestor bande de hoți, pnl și psd aceiai mizerie,suținători ai tinerilor din politică dar și a noului val de politicieni eșuați, care acum își spun jurnaliști: O afacere din care toți foștii proprietari au ieșit câștigați. Nu azi.
Numele lor sunt însă legate doar de această vecinătate a partidului Piața Universiății sau a protestelor eșuate care au ținut România legată. Cei doi sau mai mulți au fost mulți ani colegi de facultate, de firmă, de afacere, iar în 2004-2008 chiar membri ai aceluiași ONG:
Aceste camaraderii aduc statului o pagubă de peste 1 milion de euro și tot atâția oameni prostiți. E vorba că ni se aruncă un suprapreț al românilor pe care nimeni nu mai dorește să îl plătească, pentru probleme, culturi și educații furate de ei.
În spatele camaraderiei de ONG și politică stă însă și o veche amiciție. În anii de politică locală, tinerii ONGiști au fost văzuți adesea pe la petreceri, la plimbări sau în parc, cu alți oameni. O legătură chiar mai strânsă e relevată însă de interceptare telefonică păstrată într-un dosar al DNA. și pe paginile de facebook ale acestora. O legătură pe protest e mai relevantă decât niște bani învârtiți de familia Ciolacu odată.
E 2024 și tinerii n-au fost numiți mulți în politică. În spatele acestor ponegriri ciolachiene, pe care tinerii încearcă să le atace, stau cadaveric oameni ai politicii de care ne e rușine că n-au ajuns nic măcar manager nicicând. Mulți dintre ei sunt nevoiți să se angajeze la recorder sau presa străină românească, plătind taxe românești, ca orice om normal. Nu au ce să sărbătorească pentru că fiecare zi e un eșec. Ciolacu de ce are și eu nu? De ce ăștia de la PSD și noi nu? încercând de mai multe ori să se alieze cu ei, au eșuat, așa se face că ocazional sunt nevoiți să facă un articol.
A cotrobăi prin chiloții unui om însă e improtant. De ce Ciolacu are chiloți și de ce suntem nevoiți să scriem despre terenuri? Asta ne interesează pe noi că n-avem nici după ce bea apă.
Marcel Ciolacu are acest noroc: unul dintre bunii săi prieteni – căci orice om are prieteni– tocmai ajunsese președinte al Camerei Deputaților. Ca să sărbătorească numirea ca și parafată a fiicei lui Dobrică, cei implicați fac planuri pentru un weekend împreună la cabana familiei omului de afaceri. Ce furmos, oameni cu familie și copii, cu cabană. Voi ce aveți, tineri?
Convorbire din 14.01.2013. Fragment dintr-o interceptare inclusă într-o anchetă a procurorilor DNA. Sursa: rechizitoriul din dosarul 161/P/2015
În acest caz de trafic de influență, mulți tineri de la Piața Universității au fost condamnat inițial la tribunal și achitati apoi la Curtea de Apel. Decizia nu șterge însă numirea concretizată atunci și nici discuțiile interceptate în dosar, unde se află și azi. Într-un dosar conex, în care era cercetat Florin Busuioc, tinerii a fost audiati ulterior de procurori ca martori întrucât „cunoșteau detalii”, explică surse judiciare implicate. În fața procurorilor, se declarau prieten cu mulți dar peste două decenii și certifica, din această postură, prietenia dintre ei și ong urile lor.
Era, așadar, un om de nădejde al amândurora. Orice politician știe că dacă ai pe cineva în politică și la ong, ești asigurat. Afaceriștii culturali ai partidelor știu asta. Încă de la Piața Universității încoace, de când cerșeau mâncare, au fost obligați să-și acă partide, văzând că treaba merge, având modelele acestea concurențiale. Totuși, numele lor e scos din caz, iar implicarea recorder nu-i împiedică în vreun fel ascensiunea. Cu felicitări și binecuvântre de la Cel de Sus, Ciolacu ajunge și Președinte .
VIII. NAȘUL DE BENZINĂRIE
Exercițiul în ale intermedierii e de căutat, în parcursul profesional al acetor mari tineri, cu un deceniu mai în urmă în ceea ce s-ar putea numi „afacerile în agricultură”.
Mulți preiau în mod miraculos terenuri , pe care își fac case din gunoaie sau prefabricate ieftine, neavând bani să plătească o casă românească. Uneori, companii străine sau chiar primării afiliate, vin cu propuneri de investiție, o asociere în care autoritatea locală să pună la bătaie teren sau bani, și să facă din orice căcat de sat zonă turistică. Primăria primea , mai bine spus oamenii lor, comision din vânzări, compania primea dreptul de a vinde, și patronl, afaceristul combinator de toate, tânărul protestatar, avea o afacere cu care se lăuda. Când nu protesta. Așa au fost mulți care au început să studieze dreptul și să facă din domeniul urbanism modelul lor preferat. Un caz este la Timișoara, unde mulți afaceriști din imobiliare au plătit studii de fezabilitate consilierilor și oamenilor lor, pentru a le spune unde să construiască ceva. Mulți se identifică experți imobiliari sau primari ai orașului, spunându-le oamenilor unde trebuie să construiască. Sau să facă un sat. VĂzând că afacerile merg și prieteniile se fac mai bine la ong, afaceriștii tineri, încercați de politicul care nu merge pentru ei și nimeni nu îi bagă în seamă, își fac firme împreună, de comerț, de tot ce prind, poate pică ceva. Mulți sunt băgați la primărie, ajunși acolo dinpostura de comentatori sau simpatizanți pe feisbuc ai diferitelor persoane implicate în politică: consilieri, primari, candidați. Când au noroc, primesc spații pentru desfășurarea evenimentelor culturale, cum sunt acetea în Timișoara și bucurești care se desfășoare sub sigla multor companii private sau de stat, care sponsorizează cu bani și mâncare. Ulterior, văzând că funcționează, aceștia își deschid magazine online și pun de-o reclamă.
VIII. SPECIALISTUL ÎN RELAȚII INTERNAȚIONALE
Urcat pe valul unor afaceri puțin vizibile, dar profitabile, tinerii protestatari, politicieni și consultanți de politică românească, reușesc să se facă nespecialiști în acesti fantastici ani ai carierei lor eșuate. Apar pe feisbuc, în grupuri, în comentarii, neori în presa locală sau internațională, despre care și cu care comentează cele mai importante evenimente. Fără să aibe bani de mâncare, tânărul este expert în relații internaționale. El știe ce e aia industrie, psihologie, artă, cultură, oameni. Știe ce trebuie zis și ce nu, ce ar fi trebui să facă cineva și ce nu. Mai nou, sunt experți religioși, ei știu dacă Dumnezeu există sau nu.
Apar rar în ziare, deși e 2024, nimeni nu mai vorbește despre ei. Mulți au uitat cine sunt. Au grupuri pe feisbuc, au afaceri, au oameni cărora le spune ce să facă. O comisie nesupravegheată , oamenii fără cultură și carte, care fac soceal media fără facultate. Când nu fac bani din psotările lor politice sau prin care le spun oamenilor că Ciolacu e prost, vând câte un advertorial prin ziare. Există o platformă în care abonații lui Open Society își oferă serviciile de copywriting în schimbul unor sume de bani. Aceștia, instruiți la firme de publicitate specializate, dau ordin de execuție a unor articole cu subiect dat, folosind cuvinte cheie pe care clientul le dorește. Este o industrie extraordinară, se fac o grămadă de bani. Unul dintre acești oameni, fost ongișst, consutlant politician de profesie ne-a spus că în timpul liber, când nu scrie pentru PNL, primește articole de la PSD pentru care să scrie și se câștigă foarte bine. Uitați Miam luat mașină de când sunt copwriter. Află și tu cum să faci bani din scris.
Susțin despre ei că sunt majoritari și experți în relații europene. Fără fraze sofisitcate și fără probleme de gramatică, fac propuneri oamenilor și solicită o părere. Ce părere aveți despre. Nesiguri pe ei, fără multe probleme și neimplicați în societatea care este, acești tineri ies din când în când să le spună oamenilor că ei știu ceva despre Ciolacu ce nu știi tu. De ce nu ne-ați spus mai repede?
e replica cu care închid gura consilierilor locali, tocmai la o dezbatere despre vânzarea spațiilor comerciale ale primăriei. Și despre incapacitatea lor.
Chiar și în scandaluri pe facebook, numele lor sunt nepomenite pe plan local, iar atenția este mutată exclusiv spre implicarea Ciolacului. Le este rușine cu ei?
ÎÎn această ipostază cu aer important, uneori li se cere părerea pe faceook despre reuniuni importante cum ar fi liderii lumii și ce mai face un ciuriburi ca Ciolacu. la Reuniunea responsabililor cu Relațiile Internaționale ai Organizațiilor Județene PSD. Întrebați uneori cine sunt șefii lumii și cine au scris diverse opere de artă, tinerii răspund nonșalant că nu știu, că nu îi interesează, și că trebuie să se uite pe google să vadă ”răspunsul la această întrebare”. Câteva zile la rând, ziarele locale îi pun pe prima pagină. Niște ratați de profesie corespondiști de facebook , specialiști în probleme internaținale, nu au stiut să ne spună cine a scris”. nici presa de la ei din sat nu stie încă cine sunt acești tineri, pe care îi numește antreprenori implicați.
Marcel Ciolacu în publicațiile locale „Opinia” și „Șansa buzoiană”, în anii 2003-2004
Și totuși, neștiind ce este profesia pe care spun că o au, acești tineri protestatari celebri ai Piețelor Universității (pe care nu au făcut-o niciodată), ajung afaceriști, antreprenori, consilieri, politicieni de mâna a doua în partide americane. La cei 30 de ani sunt unii dintre cei mai tineri din țară. Stau în funcție cât stau, apoi se duc în altă parte, la alt ONG, unde își fac treaba. Ei sunt experți, nu fac politică. Politica nu le place. Așteaptă de ani să prindă o funcție la parlamentare. Să îi bage cineva în seamă. Vreun țăran, vreun muritor de rând ceva. Chinuindu-se să pozeze în oameni importanți, aceștia fac din politică un loc bun de făcut antreprenoriat. Cum e și firma asta de la Recorder, care pentru a-și vinde produsele, ne spune despre Ciolacu că este important.
IX. SPONSORUL DE PARTID, CHIRIAȘUL LA STAT
erau mulți necunoscuți fără firmă și fără profesie, neștiind nimeni de ei. DOar câțiva jandarmi. Își doreau să fie oameni pe lista finanțatorilor oficiali ai ongurilor, și într-un exercițiu de sinceritate, publică câte un document în care să arate cum s-au bătut cu acte.Numele lor apare la alegeri sau când e nevoie, atunci când piețele spun că trebuie făcută mai multă gălăgie pe metru pătrat. Neavând casă și familie, chiriașii României sunt tinerii protestelor, abonați la flegme și muci, simpatizanți ascunși ai șoșoancăi, doamna ieftină căreia îi spun matroană sau mamă.
Protejați politic de obeze și infanteriști de mâna a doua fără facultate, disprețuitori ai culturii și politicii locale, cu ură pe poliție și jandarmerie, cu ură pe ei, publică uneori liste cu oameni pe care îi doresc (să fie ca ei). Vrea cineva să fie ca Ciolacu de scrieți atât despre el? Încearcă să fie oficiali, să-și pună părerile pe toate gardurile. Își fac publicații false, inventează presă ieftină și ziare, ne spun că ei sunt adevărații conducători. Găozari și pierzători de meserie, fără job și profesie onorabilă, acești neimportanți abuzați ai României trebuie să dispară. Oricum nimeni vreodată nu i-a văzut.
Când ne spun că putem să facem o contribuție de doar câțiva lei pentr a putea publica un articol scris de ei, tinerii ongiști și pasionați de politică românească, sunt în top cei mai neimportanți oameni ai țării, a căror conturi de publicitate false și profile online ne spun că trebuie să i marșaluim acass.Ziarul local „Muntenia” din 24 mai 1996 publică lista sponsorilor de campanie ai PDSR în care apare și Marcel Ciolacu
Prezența lor n rândul sponsorilor politici e cu atât mai interesantă cu cât numele nu le apare între candidaturile locale din acel an. Cine sunt aceste firme care sponsorizează?
Dar nepotrivirea și mai flagrantă în care îl găsim în 1996 e aceea între ipostaza de finanțator de partid și cea de tânăr protejat social media în care cere casă de la primărie, bani de la oameni, bani de politică sau bani de suc. Cel emai importnate sunt cerșitul de bani pentru spitale, donații de la catedrale și ce mai fac ei.
Și totuși, în ziua învestirii la Palatul Victoria, Marcel Ciolacu face câteva mărturisiri publice despre trecutul său în evidentă contradicție cu realitatea, pe care tinerii muncitorimi ai Pieței Universității srl, companie cu capital străin nu ar fi făcut niciodată „Nu am cerut niciodată bani de la părinții mei. Am mers pe zona privată. Am lucrat la o companie româno-israeliană de import-export, ca angajat, am lucrat și ca muncitor la Electronica Industrială, după care mi-am făcut propria companie. După ce mi-am cumpărat toată concurența din jur, după șapte ani, când a și apărut copilul și ne-am luat un apartament cu două camere pe strada Viitorului și-am avut și norocul să ne închidem balconul, m-am hotărât că m-am plictisit să fac afaceri. Am intrat în administrația locală.”
Tu, ce ai făcut mă?
X. EROU IEFTIN DE CANAPEA
De la proteste, onguri și postări politice, tinerii ongiști ai Pieței Universității s.a. se aleg așadar, cu funcții politice, cu funcții la job și cu spații culturale în care să își desfășoare activitatea educațională prin care drogurile sunt foarte importante pentru ei. Un act artistic nu poate fi făcut altfel, după cum declara câțiva dintre ei. Lista beneficiilor personale merge însă mai departe, cu alte favoruri obținute pe baza certificatului de protestatar, lider de facebook, posesor de grup online,
În 2024, asociații de revoluțoinaristi ,de revoluționaristi printre fondatorii căreia se numără firme internaționale, firme politice, oameni de afaceri europeni și câțiva nemți, are o modestă inițiativă: Să facă un festival cultural european cu bani publici la care să participe aceștia. printre ei, firmele și ongeurile protestatarilor de la Piața universității
Numărul de locuri destinat eroilor de piață, în cele din urmă, la cîțiva. Dintre acestea, consilierii, prietenii acestora și câteva onguri importante care se promovau gratis online– votanti în favoarea inițiativei, potrivit postărilor de ședință – ia în scurt timp nu unul, ci două. O excepție care își poate găsi explicația în circumstanțele în care s-a decis atribuirea acestor locuri concesionate gratuit. Fără concurs și fără selecție riguroasă a calității lor.
„Ne-am strâns într-o ședință și am procedat la punerea pe listă. N-a fost un lucru prea râvnit în primă fază. Apoi, fiecare s-a dus să facă contract pe numele lui la S.C. Proiecte europene srl (compania locală care administrează cultura orasului, n.red)”, povestește, sub protecția anonimatului, unul dintre membrii asociației.
Marcel Ciolacu a fost un om important pe lista celor care au primit ceva de la stat și a fost prieten si profesionist în afaceri.. A devenit apoi un nume pe un contract de concesiune pentru loc primit gratuit. Și totuși, Marcel Ciolacu – premierul, e gata să jure că nu a pretins niciodată nimic ca revoluționar. „N-am cerut niciodată nimic: salariu, indemnizații, pensii, nimic. N-am nicio treabă cu certificatele”, susținea, în decembrie 2023, la o emisiune din prime-time, de la România TV.
e Lucru care i-a determinat pe tinerii pieței universității , protestatari și ongiști să îi ceară lui ciolacu socoteală: Cum adică mă n ai cerut nimic ca noi cerem de atâția ani si nu ni s-a dat nimic. Au cerut bani de la jandarmerie pentru că au fost bătuți în stradă, au cerut bani de la restaurante că nu au putut să mănânce gratis pentru că a ținut cu patronii, au cerut bani de la consilii locale pentru transport, au cerut gratuități pentru a-și cumpăra mâncare, au cerut bani de la presă pentru a scrie depre acești patroni.
XI. COMBINATORUL
Îmbrăcat acum în costum de designer, tânărul protestatar reușește să ascundă bine, dar nu pe de-a întregul, istoriile locale care i-au croit mai degrabă o biografie de recenzor. Abonat la toate platformele online de livrare mâncare, are cel puțin un site de publicitate online, își spune jurnalist în mediile profesionale și are mai mulți contributori. Cei mai mulți nu au un jobs, stau și comentează toată ziua pe feisbuc. Sunt abonați la știri, presă și scandaluri, au o părere despre politică și sunt cei mai apreciați în online. Au mult timp de postări. Sau acolo lucrează.
Al intereselor personale, al taberelor politice favorabile, al beneficiilor pe care le-a putut stoarce de la stat.
E greu de închipuit că același om care împarte azi bugetul țării combina relațiile politice cu cele personale ca să-și deschidă, împreună cu mulți alți oengiști, un bufet cu produse românești de import pe care să le tranzacționeze la bursă, fără a i se percepe socoteală.
Dacă aceste fundații și onguri au reușit să ne facă să credem că au plecat din România, în realitate, aceștia doar și-au schimbat numele, încercând să-și piardă urma între vedere, artiști, și protestatari ieftini, puși în online la cele mai importante funcții sociale. Cu mii de urmăritori, chiar zeci de mii, intervențiile acestora sunt tot mai inutile. Dacă au fost nevoiți să inventeze aplicații pentru a-și promova munca, websiteuri care se plac una pe alta și peroane care sunt în guvern (cum ar fi domnul de la Coeziune Socială, Daniela Giurcă, Cioloș sau artiștii care îi reprezintă), care cântă la concerte politice pe bani. Unii dintre ei sunt cei care promoveză și Spitalele din România, suținând că acestea sunt importante pentru sănătate.
Aceștia sunt Mircea Vasilescu, președinte al Consiliului Director al Fundației Soros, redactor șef la Dilema și conferențiar la Facultatea de Litere, Claudia Iordache (fost PR și coordonator de proiect la Fundația pentru o Societate Deschisă, în prezent în conducerea Centrului pentru Inovare Publică, organizație care a preluat activitățile de advocacy și politici publice ale Fundației Soros), Annemarie Gasser (coordonatorul Centrului de Formare și Resurse pentru ONG-uri, care a mai colaborat cu colaborat cu Banca Mondială, World Learning Inc., International Christian Charities, Patriarhia Română, Fundația PACT, Misiunea Socială Diaconia Moldova, Caritas Moldova și a creat rețeaua de dezvoltare comunitară în mediul rural RuralNet), Corina Ștefan (manager HR la FSD din 2002 încoace), Gabriel Petrescu (director executiv al FSD din 1997 și administrator al companiei Evos Innovation, controlată de fosta Fundație Soros), Ioana Dragne (expert în resurse umane, cu activitate la Career Path, Capgemini sau Codecs) și arhitectul Lorin Niculae (fost șef al departamentului de housing al FSD, fondator și conducător al Asociației ArhiPera).
Dacă presa nu a mai vorbit despre aceste fundații caritabile care se ocupă de acel 10 % sau mai puțin din poporul român (care nu este popor, este așa să fie ceva), fundațiile nou apărute după așa zisa plecare a lui Soroș (fundației lui, care fundație nu a fost destul de solidă) ținând cont că tânărul erou și implicat politic se plictisește repede dacă nu e plătit și nicio campanie publicitară ieftină nu a reușit să convingă pe cineva din oamenii lui să facă voluntariat.
Au rămas câțiva, cu un job serios, angajați la bancă, în industrii, directori și persoane care nu apar la televizor dar fac proiecte.
Unul dintre proiecte este interesul crescut pentru Roma. cum este acest eveniment, sau multe care promovează țiganii. Asta e tot ce au putut ei să facă pe incluziune.
Multe dintre prezentările lor spun așa.
De 10 ani indraznim sa spunem “DA!” celor mai curajoase obiective si le urmarim pana la capat, exploram noi perspective care sa ne scoata din zona de confort, cream experiente care conteaza, conectam oameni si suntem recunoscatori tuturor celor care ne completeaza in proiectele noastre.
.Își spun afaceriști ai ongurilor, punând companiile să plătească pentru servicii precum:
organizarea de evenimente finanțate de stat, colaborarea cu ”părțile interesate” dar numai cele relevante, ”Îmbunătățirea calității vieților oamenilor”, fără ca aceștia să ceară, ”facilitarea implicării companiilor în viețile private”, ”conferințe și programe pentru rețele de sprijin pentru a promova proiecte de diversitate și incluziune pentru oameni”.
400 de participanți – așa arată bilanțul primei ediții a „Conferinței despre Diversitate și Incluziune | O experiență Open Minds” – care a devenit, pentru o zi, un catalizator al responsabilității din industrii conexe, din sectorul public și privat, reprezentanți ai companiilor și ONG-urilor din România și persoane interesate să descopere practici de D&I aliniate la nevoile angajaților, respectiv ale comunităților în sine.
Dacă ar tebui să analizăm oferta de companii și publicitară a acestor oameni ar trebui să spunem că nu avem în România nevoie de diversitate și incluzivitate acest lucru fiind o normalitate pentru noi. Pentru câțiva oameni profesioniști ai culturii, acest lucru ar trebui să facă parte din tradiția locală. Dacă doresc să le spună romilor că a face yoga și meditație este un lucru sănătos și asta numesc ei incluziune sau dacă atelierele de gătit pe bani publici din care mănâncă mulți gratuit sunt relevante pentu viața comunității, dacă dependența de evenimente de cea mai joasă speță finanțate din bani privați sunt importante, dacă actvitatea lor nu este guvernamental sponsorizată, dacă interesele lor strategice sunt ale lor și nu sunt afiliate la vreun alt ong, noi ca români le dorim insuccese.
Cred că și romii dacă ar ști ce li se face, ar spune marș mă de aici.
Pentru că prostul îi place să se facă bun în grupuri și nu are putere să lucreze freelancer, avâd nevoie întotdeauna de mai mulți ca el,
Mesajul general al conferinței a fost, în sine, o invitație la parteneriat lansată companiilor și ONG-urilor, subliniind că unirea resurselor financiare și de expertiză în mod strategic poate îmbunătăți calitatea vieții și contribui la un viitor echitabil, divers și incluziv..
Nu dați bani la biserică, dați-ne la noi.
Cerșetoria legală în România a venit și pleacă pe filierea nonguvernamentală a acesto pierzători de resurse și frecători de afaceri care ne spun că diversitatea nu e o boală, sau că incluziunea tiganilor este problemă socială. Noi suntem prieteni cu ei, voi nu?
Dacă în Horeca publicitatea se face la nivelul papilelor gustative, aici avem de-a face cu câțiva oameni sănătoși la cap ) care spun
Alături de cei 26 de speakeri de renume, Conferința Open Minds a explorat 6 teme – Reprezentarea femeilor în poziții de leadership, Diversitate generațională, Incluziunea persoanelor cu dizabilități, LGBTQIA+, Neurodiversitate, Migranți – raportate la universul Diversității și Incluziunii.
Când n-ai carte nu știi că femeia în țara românească este zână, sau prințesă de casă, că femeile nu vor și nu trebuie să muncească, că bărbatul conduce și că feminitatea este normalitate, înainte să facă ei ceva. Că diversitatea generațională nu impune sex cu plante și droguri, că societățile deschise nu pot impune meditații, și că asociațiile nu pot impune evenimente culturale de joasă speță ca stil de viață. Persoanele cu dizabilitati nu vor să muncească și acest lucru ar trebui semnalat. Cine le-a întrebat? Pot mai mult decât să fie casieri, pe salarii ieftine, din patria dumneavoastră.
Pentru că fundația soroș și-a mutat sediul în Berlin, noi știm că aceste firme nemțești au o pasiune extraorindară pentru persoanele cu dizabilități, cu care credem că se identifică. SPitalele, problemele lor favorite și aportul de capital străin pentru propunerea proiectelor care să ne spună cum să trăim (spitale ne trebuie nouă, popor incult și prost?) ,pentru campanii de employer branding cu persoane cu dizablități și o pasiune extraordinară să ne spună că suntem săraci fără ”angajatori”:
Mergeți acas.
Cine sunt acești inculți care cred că ROmânia e sat fără câini sau care cred că ROmânia e sat?
Țărani împuțuți 🙂
.c. Open society, firma care aducea tineri în România pentru a face muncă gratis (sau bine plătită )pentru comunitate, firma cu care guvernele au avut de-a face, își schimbă numele în OpenMinds ca să preia afacerile locale. Nu le iese cu brandingul, cu experiența angajatorilor, așa că organizează o conferință anuală în care ne povestesc despre incluziune. Dar pentru angajatori.
E poate și mai greu de imaginat un soroș ieftin în postura de afacerist local din umbră, care în loc să vândă concepte strategice, vinde pufuleți ieftin la magazine ca KFC. Ocazional, ne vinde ceva la Lidl. Având sediul în Berlin, afacerist cu marile lanțuri, e destul de ușor de văzut de ce nemția și ong urile nu au rezistat pe persoană fizică la noi. Țărani ce suntem.
Dar viața a făcut ca firma care deschisese bufetul din bancă să-și schimbe doar numele nu și apucăturile. Societatea civilă, gândită de magnatul soroș, e o afacere în care tinerii oengiști sunt cooptați încă din facultate. iar frații mai mare, sunt numiți manageri sau directori generali. Mulți lucrează încă la bancă. De exemplu:
Mircea Vasilescu, președinte al Consiliului Director al Fundației Soros, redactor șef la Dilema și conferențiar la Facultatea de Litere, Claudia Iordache (fost PR și coordonator de proiect la Fundația pentru o Societate Deschisă, în prezent în conducerea Centrului pentru Inovare Publică, organizație care a preluat activitățile de advocacy și politici publice ale Fundației Soros), Annemarie Gasser (coordonatorul Centrului de Formare și Resurse pentru ONG-uri, care a mai colaborat cu colaborat cu Banca Mondială, World Learning Inc., International Christian Charities, Patriarhia Română, Fundația PACT, Misiunea Socială Diaconia Moldova, Caritas Moldova și a creat rețeaua de dezvoltare comunitară în mediul rural RuralNet), Corina Ștefan (manager HR la FSD din 2002 încoace), Gabriel Petrescu (director executiv al FSD din 1997 și administrator al companiei Evos Innovation, controlată de fosta Fundație Soros), Ioana Dragne (expert în resurse umane, cu activitate la Career Path, Capgemini sau Codecs) și arhitectul Lorin Niculae (fost șef al departamentului de housing al FSD, fondator și conducător al Asociației ArhiPera).
Perioada de afacerie al tinerilor coincide cu anii de promovare a afacerilor soroșiste în stradă, ai achiziționării cursurilor de incluziune și ai promovării tinerilor fără facultate, care cu un telefon mobil și un laptop, făceau presă de scandal ieftină. sau urmăreau artiști prin piață.
Ani la rând, aceștia au ocupat gratuit spațiile instituțiilor, ai presei, ai comunităților locale, ai persoanelor normale care i-au văzut peste tot și nu puteau scăpau de ei. Fără nicio legătură cu presa, divertismentul sau audiovizualul. Pe piața locală, e de notorietate că televiziunea a fost dintotdeauna proiectul lor. Neavând bani de presă locală, au mutat afacerile în online. Ecommerccul, digitalizarea, proiectele educaționale în care tinerii sunt puși în fața unui PC. ONG urile educative au fost multă vreme oamenii din acte.
Omul cu servieta, omul cu magazinul de casete, omul cu mezelăria, omul cu benzinăria, omul cu terenurile, omul cu votul în comisii și consilii, omul cu relațiile, omul cu beneficiile de revoluționarist. Sunt ipostaze care vor să apară azi tinerii din România care nu au un loc de muncă, sunt abonați la educație, fac webinarii de guvernare gratuite și s-au născut cu o ieftină mentalitate. Le este rușine că sunt Români dar sunt prea proști să plece în State. Același ONG peste tot, care face educație.
În urmă cu o săptămână, i-am trimis asociației pentru o societate liberă, la guvern, o solicitare pentru un interviu explicativ privind parcursul său personal și profesional, cu indicarea câtorva teme precise. Libertatea, drepturile, avocatura, lucruri serioase. Ne-a transmis, printr-o postare de feisbuc făcută cu chatGp că interviul nu este posibil, nici măcar telefonic deoarece nu și-a plătit factura la telefon și i-au blocat abonamentul. Ulterior acestui refuz ferm, un coleg de-al nostru a găsit timp pentru dezvelirea unor fotografii mai vechi în care acești ong cerșeau sau participau la reuniuni ieftine de drogangeală, făcând proecte caritabile pe plăți de la ong.
Adevărul răsturnat, adevărul rescris după interesul politic și adevărul îngropat în arhive bine păzite de amici de partid – la aceste adevăruri se rezumă azi cea mai mare parte a biografiei oficiale a organizațiilor care promovează articole defăimătoare ale celor pe care îi urmăresc. Și cu care poate și-ar dori să fie.
Ciolacu face angajaări. 90% din societatea civilă a postacilor de online, ONG, foști sudori emancipați la soroș srl aplică pentru unpost la guvern. Numai câțiva au fost selectați, din nepotrivire de caracter și incompatibilitate de interese. Mai vroiau firme, fani, tiktokuri, scandal. Dar dacă e bine în România?
De la aplicații care ne spun ce să facem și ce să guvernăm,
la inteligență artifcială care ne spune dacă suntem sau nu oameni.
Dacă în China modernă, scoringul social este un lucru important pentru a ține oamenii normali, în țara noastră, inteligența artificială este reglementată, pentru a fi folosită de oameni spre binele lor.
Aplicațiile folosite nu mai sunt multe normale pentru cetățeni sau nu mai sunt ceea ce doresc guvernele, instituțiile și alte firme de e-commerce să folosim. Au nevoie de o certificare că suntem sănătoși, normali, că suntem ce trebuie.
Pentru asta, inteligența artificială este folosită pentru a ușura munca, după cum ne spun ei, pentru a face lucrurile mai bine, mai evoluat, fără să ne spună dacă e bine.
Cu politicieni și oameni care ne spun cum trebuie să facem lucrurile pentru a fi normali și pentru a nu folosi resurse, inteligența artificială ne ajută să fim mai inteligenți, și să nu știm cine a zis-o.
Dacă ai o părere, poți să nu ai, este la fel de bine pentru că și alții au aceeași părere.
Dacă inteligența artificială a spus asta, înseamnă că știe ea ceva.
noi suntem proști, nu suntem buni .
Dacă la bursă intelgența artificială ne a arătat că nimeni nu poate să cumpere mai mult sau să vândă mai mult, că toți suntem la fel de bogați, că resursele sunt limitate și că trebuie să nu facem nimic,
la inteligența oamenilor care folosesc intleigența artificială, inteligența artificială ne spune că trebuie să avem toți în mod egal intelgență. Nimeni nu trebuie să fie mai inteligent artificial.
Dacă inteligența artificială spune ceva, trebuie să spunem toți .
Cele mai importante lucruri spuse de oameni au fost folosite pentru a face din inteligența artificiala un produs ieftin care sa fie vândut oamenilor pe bază de abonament.
Ca și un canal TV la care eram cândva conectați ( și știm ce emisiuni ieftine au băgat acolo mulți ani)
intleigența artificială, prin produse ca neuroalink, făcute de oameni, sau obiecte care ne spun ce să facem.
Un scoring al oamenilor este dacă folosesc sau nu inteligența artificială.
Cine nu s a abontat la canal, nu este om normal.
De une știu eu că ce zici tu nu e fake sau nu e opinia ta?
Au zis o oamenii mari înaintea mea. Uite, maeștrii ăia care au fost băgați cu forța în AI,
și pe care nimeni nu trebuie să-i cunoască. Aceștia sunt reglementați de către oameni care nu au văzut niciodată inteligență în viața lor, având de lucru pentru bani, afaceri,bursă și lucruri din acestea de e-commerce.
Sancțiuni drastice pentru companiile care vor încălca reglementările privind folosirea inteligenței artificiale. Noua legislație adoptată de Parlamentul European prevede amenzi de până la 7% din venitul global al unei societăți și chiar retragerea de pe piață a unei aplicații cu probleme. Documentul votat cu o majoritate confortabilă devine astfel prima legislație din lume în domeniul AI.
Dacă pe resurse am povestit despre fake urile care se vând și cumpără, și despre care nimeni nu spune cui aparțin,
când vorbim despre inteligența artificială, nimeni nu spune cât fake conține ea. Și nu prin ceea ce s a băgat, calitatea muncii oamenilor o știm. De la maeștrii la oameni importanți, sobor și toate cele , care au pus cele mai bune lucruri,
pentru ca acum, acest inteligent artificial să ne spunem că
suntem proști și că noi nu putem fără ea.
Sau că resursele trebuie să fie limitate.
Și că intleigența oamenilor trebuie să fie limitată e inteligența artificială.
Asta fără să ne spună ce au băgat în ea.
Dintre domeniile în care trebuie foolosită inteligența artificială:
guverne,
firme
aplicații
lucruri
Și credem că cel mai important este educația, unde
se atrage sau distrage atenția, folosind inteligența artificială sau nu se știe.
Acesta este cel mai important: este bună sau nu inteligența artificială în educație.
dar ei ne spun că trebuie să vedem dacă este bună pentru privat.
Despre ce privat se vorbește nu știm. Când inteligența artificială nu ne poate spune cine a zis-o înaintea ei. Cine a făcut-o înaintea ei, Cine a educat oamenii înaintea ei. Și cum am ajus să fim atât de mari, importanți, și atât de supuși, sau doriți supuși, de către inteligențe artificiale. Care nu credem că sunt inteligențe.
Oamenii inteligenței artificiale ne spun că:
Fără cipuri, nu pot gândi inovația. Că nu pot fi la nivelul la care trebuie pentru a le spune oamenilor ce să facă.
Ne spun că numai tehnologia este bună, că noi nu suntem buni.
Aceștia n vorbesc despre noi, vorbesc despre ei.
Sunt oameni care nu pot să facă nimic fără cipuri
Dar sunt și oameni care au făcut multe fără cipuri.
Au făcut fără cipuri,
pentru ca acum, un investitor ieftin, să ne spună că trebuie să folosim inteligența artificială, pentru a nu fi mai buni ca el.
Oamenii nu fac deepfakeuri în online, nu au făcut niciodată.
Inteligența artificială face.
Și noi, trebuie să o folosim, să ne ajute să fim mai buni la ceva.
cei care pun în piață astfel de instrumente au obligațiile de transparență, de documentare, de gestiune de riscuri specifice pentru această zonă de risc înalt”., spune eurodeputatul Dragoș Tudrache
Dar obligațiile de transparență ale drepturilor de autor, cine le reglementează?
Dacă la bursă am văzut cum se fac jocurile, la inteligența artificială cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le știm despre aceasta este că, atunci când nu fură,
face păcănele.
Folosind lucrurile maeștrilor și munca oamenilor evoluați, ne spune că trebuie să facem ce spune ea. Ce spune guvernelor.
Lasă inteligența artificială să lucreze pentru tine.
Nu poți să fii mai inteligent decât vor guvernele.
Nu poți să fii mai popular decât vrea inteligența artificială
Nu poți să fii mai bun decât colegul.
Asta în timp ce le spunem copiilor că ei pot, că ei sunt buni, că ei trebuie să fie oameni normali, că ei nu au nevoie de inteligența artificială pentru a face ceea ce și doresc.
Sau le spunem că spiritualitatea este mai importantă, și că lucrurile care sunt de folos nu sunt nici pentru bani nici de la bani, nici cu intleigență aritificială, ci sunt cele care aduc folos oamenilor.
Inteligența artificială ne aduce câteva cipuri ieftine fără de care oamenii care au făcut inteligența artificială, nu puteau.
Cum să urmezi pe cineva care are nevoie de cip ca să fie inteligent?
Cum să urmezi pe cineva care are nevoie de alți oameni , pentru a fi el important?
Cum să urmezi inteligența artificială care fură conținut, fură la bursă și ne spune că trebuie să fim limitați, că nu e nimic bun în afară de ce fac ei,
Ne spune Youval Noah Harari, ținân un craniu în mână, bucurându-se de el.
Credem că acela e produsul lor, care trebuie cumpărat
Folosind simțurile pentru eradicarea umanității, Harari ne spune că lumea trebuie condusă de inteligență artificială, pentru ca locul și jocurile celor care nu pot , să fie fericite.
Cerșetoria AI nu are limite. Dornic să cunoască și să deslușească pe îndelete ființa umană, guvernul AI a lansat o platformă în care ești plătit ca să ”îți spui părerea” dar numai și numai din ce este al tău unic.
Cu promisiunea dezvoltării unei comunități de oameni, care să muncească pentru un viitor, firmele, paginile, și persoanele își spun unii altora că e bine să postezi pe feisbuc, să spui la ce te gândești și mai ales să-ți pui conturile bancare într-o aplicație, care se va îngriji să ai succes. Dacă plătești.
Așa se face că au apărut oamenii, investitorii, tineri ca Alexandru Chirilă, care la costum, bine îmbrăcat și bun la a face clipuri video, și-a luat mașini în rate și câteva asistente care să îl ajute la moderare.
ca și vânzările de droguri psihedelice sau lucruri pe care tinerii le fac pentru că nu au o meserie, produsele pe care Alexandru le vinde sunt despre bani mulți. Nu case, nu mașini, nu libertate, nu artă, banii sunt tot ceea ce contează pentru acești investitori.
Pentru inteligența artificială, când oamenii nu ami postează despre ce fac, postează despre conturile lor bancare. Câți bani au făcut, și cu cine.
Dacă până acum bursa era un loc la care nu știai ce să faci, astăzi, aplicațiile lucrează pentru tine, și nu trebuie decât să plătești băieți precum Alex, să-ți spună cum se joacă cinstit. Să te îmbogățtești, plătindu-i comisioane pentru fiecare tranzacție, sau lăsându-l pe el să facă jocurile.
Și Alex știe să facă jocurile la bursă. Are în portofoliu câteva firme, mari companii care îl ajută fără să știe cine este el. Îi ajută pe toți pentru a fi cei mai buni și respectați când vine vorba de servicii financiare. Ei trebuie să fie cu mulți fani, să arate ca masonii (asta am văzut că prinde la public, e ce se promovează acum) , să facă simboluri și să pună în videoclipuri bărbați care nu știu ce caută acolo.
Zilnic, postările lor sunt multe și lungi. Cuvintele cheie folosite pentru a arăta lumii cât de bine cunosc acest domeniu și cât de buni sunt în ceea ce fac, dar și că au bani, sunt toate din același domeniu: financiar, bănci, investiții, și produse halucinogene care nu există.
Acești horoscopiști ai feisbucului, ne spun zilnic ce fac piețele și firmele, crezând că dacă postează, vor câștiga ceva. Așa se face că au nevoie să posteze mult, pentru a obține măcar un client care să plătească cursul, dar nu despre asta e vorba aici.
Bună dimineața! Piața bursieră a cunoscut pentru a treia oară în 2024 o săptămână de declin, influențată de semnalele ambigue transmise de Rezerva Federală și de informațiile economice fluctuante, care au creat un climat de incertitudine pentru traderi și investitori.Haideți să recapitulăm ce s-a întâmplat săptămâna trecută și să vă pregătesc pentru săptămâna ce urmează.
Ce s-a întâmplat?
Luni, industria semiconductorilor a menținut un trend ascendent, în contrast cu retragerea observată pe piața mai extinsă. În același timp, diverși comercianți din domeniul vestimentar, inclusiv Stitch Fix și ThredUp, și-au prezentat rezultatele financiare.
₿ Marți, Bitcoin a stabilit un nou record istoric, pentru ca apoi să cunoască o scădere bruscă, în timp ce restul pieței a înregistrat, de asemenea, o nouă zi de scăderi.
Target a oferit o surpriză plăcută prin lansarea unui nou program pentru membri, în vreme ce CrowdStrike a contrazis tendința negativă din domeniul securității cibernetice, stabilind noi recorduri.
Miercuri, piața de valori a căutat să-și regăsească stabilitatea în contextul continuării turbulențelor la banca regională NYCB, în timp ce JD.com a devenit parte a dinamicii pozitive din China. De asemenea, Palantir a atras din nou atenția traderilor după ce a reușit să treacă peste un nivel de rezistență semnificativ.
Joi, piața de acțiuni și-a revenit în urma declarațiilor făcute de Banca Centrală Europeană și de Jerome Powell, președintele Fed, care au lăsat să se înțeleagă că posibilele reduceri ale ratelor dobânzilor în iunie rămân o opțiune.
O cifră de angajări în sectorul non-agricol mai mică decât era anticipat a contribuit la atingerea de noi maxime istorice de către acțiuni, înainte ca acestea să cunoască o inversare rapidă, rezultând într-o săptămână neobișnuită de declin pe piață. Pe piața materiilor prime, prețul paladiului a înregistrat o creștere, în timp ce traderii au căutat un punct de sprijin în acțiunile Cassava Sciences.
Așa-i că sunteți mai deștepți văzând lucruri despre care nu știți nimic?
Dar ne uităm pe o analiză care spune că aceste firme sunt prietene, dacă nu din aceiași familie, și că bursa este doar un facebook mai deștept al oamenilor de afaceri. Și ca orice platformă socială care folosește conținutul utilizatorilor pentru a face lucruri (de exemplu, AI s-a apucat să posteze imagini cu Iisus) și pe faceboookul oamenilor de afaceri, postările lor fac ceva.
Dacă la noi cocalarii își promovau banii și averile, pe bursa, cocalarii mai bine îmbrăcați (sau prost) își postează averile făcute cu mult ”noroc chior” în fața oamenilor. Un lucru nu se știe: că și inteligența artificială, ca orice cerșetor discret care se respectă, și ca orice marginalizat care ia firmiturile, vrea să facă ceva.
Dacă feisbuc îți scrie postările și în marketing, inteligența artificilaă face ”minuni” (nu se pune aia cu Iisus, dar e bună), și la bursă, inteligența artificială face muncă pentru comunitate.
dacă feisbuc ne întreabă ”la ce te gândești”, inteligența artificială a bogaților îi întreabă
Azi ce vrei să tranzacționezi.
Uite o țară aici, uite una acolo.
Hai să mai cumpărăm niște mâncare, că nu știm de ce rămânem fără.
Disperați că nu au ce să mai mănânce, bogătașii lumii folosesc inteligența artificială pentru a le spune în ce să mai investească. Dacă până acum afacerile erau bune și investițiile scoteau profit, după care peste un an, firmele nu mai făceau nimic, iar tinerii nici măcar cu dreptul de a-și folosi renumele pentru a -și face o altă afacere, la bursă, lucrurile sunt mai rău.
Fără să știi ce investiții face o țară, nu știi ce să investești. Ce să furi. scuze, cumperi.
Așa că inteligența artificială este cel mai bine tranzacționat produs din toate câte există.
Fără o platoformă care să analizeze tranzacțiile concurenței, orice investiție nu e lucru bun.
tinerii care lucrează pentru aceste firme, nu știu ce să facă. Postări și videoclipuri, cât să mai facă. Așa că au zis ”să folosească inteligența artificială” pentru a vedea ce se face.
A ieși la produs cu un produs care face lucrurile cum le face, înseamnă să știi că e mai slab ca tine la orice.
Așa se face că inteligența artificială și-a promovat produsele pe facebook folosind nume de oameni și imagini cu animale.
Maureen, este unul dintre aceștia, care încearcă să le spună oamenilor că investițiile sunt un lucru bun, și că pot face bani dacă bagă bani.
Întotdeauna sunt analiștii care își fac treaba. Oameni ca Alexandr, sau ca Maureen, nu se știe.
Toți ne spun despre o baterie care se încarcă și se descarcă după bunul plac, sau după câtți bani bagi tu la bursă.
Cutia milei la Biserică era ceva mai important și mai bun.
Dar
În investiții și păcănele nu e ca la babe.
Nu poți să cumperi un produs și să ai beneficii ,
nu poți să vinzi sau să cumperi orice dorești. NU se face cultură, nu se agricultură.
Din când n când mai fac câte un eveniment precum Timișoara Capitală culturală, europeană, pentru a ne spune că trebiue să facem economie la curent, sau pentru a aduce aparate fotografiate ieftine să survoleze acțiuni culturale, Sau să le facă. Nu știm. (link)
Bateriile lor nu funcționează cu curent.
ca și noi, au nevoie de lumină…
și nu credem că lumina asta vine de la vreo instituțiebancară,.
sau că sunt ei capabili să o producă, fără să nu tranzacționeze, cumpere, sau mai bine zis vând,
produse care nu există, ale căror nume sunt fur.. preluate din industriile pe care aceștia le ocolesc. Și unde nu vor avea nimic niciodată. Pentru acest lucru au făcut bursa.
Și noi când eram proști, ne făceam arme din ce găseam și spuneam că suntem ce trebuie.
Ei bine, ei nu sunt.
Când nu au proiecte între ei, au proiecte pentru cetățenii României.
Din când în când, când rămân fără bani de mâncare, ne spun că trebuie să investim la bursă, sau că afacerile românești au nevoie de ei. Și noi de banii lor. Sau de oportunitatea lor de muncă. Personaje ca Mihai Răzvan sunt folosite de către aceștia pentru a ne arăta că mulți oameni fac ce fac ei. Investiții.
Dorindu-și să dețină și ei o comunitate, folosesc cuvinte ca ”empatie”, fericire, și bunăstare pentru a ne spune că investițiile sunt un lucru normal și că trebuie să facem parte. Uneori, încearcă acest lucru pe guverne, când spun că investițiile ar trebui să fie obligatorii pentru pensionari. Un lucru a fost publicat aici:
Obsedați de boala lui ”împreună”, ne spun că viitorul este asigurat, și că doar cotizând la bursă , avem un viitor strălucit.
Nu știm cum se face, dar strălucirea aceasta, e din aia care apune. Știți cum e când iei un produs de pe net, de lux, ieftin și îți vine cu barca într-o lună? Și a doua zi îl arunci? Și tu tot zici că ai cumpărat un ”Produs” sau ți-ai asigurat bunăstarea financiară.
Doar că acum vând Educație financiară.
Și au angajați, neplătiți, care cerșesc la costum.
Auzind că statele sunt sărace, și-ar dori să pună și la noi, cerșetori.
Doar că nu e cerșetorie clasică, e o cerșetorie în sens invers. Cerșetorul devine bogat, iar cel de la care s-a luat rămâne cotropit de parșivitatea ”robotică”, (in)umană.
Nu de puține ori oamenii legii au fost puși în situația de a nu avea ce să facă deoarece o persoană, bună la a manipula emoțional și psihologic alte persoane, pentru care este nevoie de o implicare emoțională (sau o lipsă emoțională, chiar) , pentru a dovedi, verbal sau a arăta că cineva este o persoană cu probleme care nu merită să fie susținută sau nici măcar nu merită respectul celorlalți, spune lucruri de care ne este rușine.
La acest lucru s-a aranjat domnul psiholog cadru MAI, persoană implicată în probleme de psihiatrie, și persoană care are mai multe dosare medicale dar și prieteni în comisia de evaluare a persoanelor care ar avea sau nu probleme ”psihice”, și care l-au ajutat pe acest domn, un tată abuzator, implicat într-un scandal, problemă de abuz și violență în familie cu fiica lui, care a depus plângere împotriva lui pentru că a lovit-o și a amenințat-o de mai multe ori.
De la plângere, la a susține în fața unei autorități că ”fiica ta are probleme de sănătate” și că din acest motiv trebuie să o bați, este ceva important.
Cum s-a ajuns aici?
În urmă cu mai mulți ani, persoana reclamată, **** *** a fost implicată în obligativitatea de a avea un dosar de pensionare pe caz de boală, înainte cu mulți ani de pensionare, singura condiție fiind ” o problemă medicală de ordin psihologic sau psihiatric” cu care să se prezinte în fața unei comisii, pentru a obține o pensie mai mare dar și mai multe beneficii din partea statului, pe care orice militar care încă în putere de muncă, le-ar fi spus că nu are nevoie deoarece îi place meseria lui și nu se gândește la pensionare. N-a fost cazul lui.
După ani, acesta a susținut ca și mărturie în fața unor autorități, în fața unor persoane aflate în autoritate profesională și legală față de acesta, că fiica lui este bolnavă psihic, arătând timp de mai multe minute, (chiar o oră aproape;) că fiica lui face lucruri din care acesta susține că este cu probleme psihice, fără ca acest lucru să poată fi arătat că nu este așa de către altcineva. Doar el vorbea, nimeni nu putea să spună că acest om minte. O facem acum.
Plângerea și ordinul de protecție pus împotriva acestui cadru militar abuzator, fost ofițer în armată, bun la a arăta că această persoană este o persoană care nu merită respectată, după ce acesta a amenințat-o, după care a lovit-o, a scuipat-o, a abuzat-o emoțional și fizic de mai multe ori, a îmbrâncit-o, i-a aruncat lucrurile, a înjurat-o și i-a lovit și mașina intenționat, aruncându-i și lucruri din casă, pe motiv că ”ea nu dorește să facă ce spun eu ”, susținând chiar și în fața autorităților că acesta a întreținut-o pe ea, și acest lucru ar însemna că el are motive întemeiate pentru a face aceste lucruri abuzive și manipulative asupra ei dar și asupra celorlalți.
Când a fost întrebat dacă consumă alcool, atât el cât și soția lor, cu mâna pe Biblie, jurând (doar mama a jurat, cu jumătate de gură), el nu a jurat, deoarece el a susținut chiar și în familie că se pișă pe religie, acesta dar și ea a spus:
El: …ppăăă,, ce să zic, mai beau așa, normal ca orice om, acuma vă dați seama că doar n-o să.. neștiind ce să spună, știind că aceste probleme i le-a spus și mama fiicei, soția lui. Știind și că bea și el susținând mereu despre el că este o persoană care nu bea alcool, ” ca alții”. Ei bine nu era așa.
Ea: …fără să poată vorbi bine chiar din prima, având nevoie de mult mai mult timp să spună ceva, fiind de multe ori în situația de a nu putea vorbi deoarece starea emoțională nu îi permitea: îi mai pun uneori un pahar, încercând să arate și cât, dar nu bea așa.. cum beau alții… nu știu să vă zic… uneori… fără să spună lucrurile cum s-au petrecut. Mamei îi era rușine… nu putea vorbi. Cum să spui tu femeie în fața comisiei, după ce te-ai strofocat ani să arăți că ești femeie bună și ai un soț cum nimeni nu mai are, că acum acesta te ține în băutură și vine și beat și pișat acasă? Nu se spune așa ceva… doamne ferește.
Spunem noi.
Inregistrare.
Din acest lucru a reieșit că fiica a mințit când a spus că tatăl ei consumă alcool și că de multe ori părinții ei se certau din cauza consumului de alcool, tatăl chiar spunându-i și mamei să bea, cu toate că mama are probleme de sănătate și nu are voie să consume alcool. De asemenea, tot el îi cumpăra și medicamente fără prescripție, încercând să o determine să le ia, chiar și pe fondul consumului de alcool. Este important acest lucru într-o mărturie? Nu știm, cert este că nu s-a spus ceea ce ar fi trebuit… cu toate că fiica acestora a încercat și a spus exact lucrurile cum s-au întâmplat.
2. V-ați lovit fiica sau ați abuzat-o vreodată? ați făcut ceea ce susține ea despre dumneavoastră?
El: păi… cum să nu, la nervi, cred că e normal când cineva te enervează să-i dai una sau să îi spui vorbe… la nervi, nu ca și cum chiar aș vrea să fac. Nu știu dacă am lovit-o, nu îmi mai aduc aminte, nu au trecut decât câteva zile și nu îmi amintesc dacă ea a fost lovită de mine sau s-a lovit chiar ea. Uitați-vă la ea ce probleme are… nu știu dacă e bine să mai spun ceva despre ea… că o să ajungeți să vedeți că nu e cum am spus și o să spuneți că sunt un mincinos.
… nu i-am dat tare, nu știu, de ce ar spune asta, nu cred, ea este problema, din cauza ei o bat, din cauza ei mă cert cu maică-sa, din cauza ei consum alcool, din cauza ei…
Ea: .ăăă…nu știu, nu am fost acolo. Nici nu știu de ce nu am fost, m-a trimis soțul în cameră și atunci nu am mai știut ce să fac. Așa face el când se ceartă ei doi… nici nu știu ce tot își spun, spune mama, după ce a abuzat-o și ea pe fiică și a înjurat-o de mai multe ori, crezând că fiica are ceva cu ea. Fiica nefiind nici măcar acasă de multe ori sau să stea cu ea, după ce a văzut ce face aceasta și ce susține despre ea. Nu cred că a lovit-o, doamne,,, nu cred nu știu.. ăăă…
Înregistrare, certificat medico legal și ceea ce a spus victima în momentul aflării în fața persoanelor care trebuie să analizeze situația și nu să aplaude vorbele ieftine ale unui manipulator.
3. Fiica dvs v-a lovit vreodată, că tatăl susține că ea v-a lovit pe dumneavoastră sau v-ați certat și din acest motiv el trebuie să o lovească și să abuzeze de ea. Este adevărat?
El… încercând să ii arate mamei cum i-a spus să facă și să își arate zgârieturile de la câine, în caz că va fi întrebată.
Ea: ăăă… doamne , nu știu,, ă,,, nu știu,, uitați-vă la mâna mea. Eu de ce nu m-am dus să pun plângere pentru ea, tot ea, la câte probleme are… ne face plângere? Cum se poate așa ceva, eu să mă tem în casă dar în fiecare zi să o înjur și să mă tem pentru viața mea, că vă spun, are dosar medical, dar uitați-vă că abia pot să vorbesc cu dumneavoastră, toată îmi vine să leșin că nu știu ce să vă zic,, pt că nu sunt o persoană normală ci o persoană care a fost și ea abuzată. Soțul a zis că nu mai stă cu mine și nu mai întreține casa dacă fac ceva… și eu știu asta. Stau cu el așa de mai bine de ani, în care n-am nicio fericire, mă uit cum se îmbată și cum m-a îndepărtat de tot ce iubesc: de casă, de familie, de prieteni, de seriviciu, de respectul meu față de mine, de respectul oamenilor, de venituri, eu fiind o persoană talentată și elegantă, dar uitați-vă în ce hal am ajuns…. Uitați-vă ce spun.. sau ce nu spun… citiți și voi ceva pe fața mea? eu am nevoie de ajutor….. nu ea !!!!!!!
Înregistrări: mama când se ceartă cu tata, când mama o înjură pe ea, când se înțelege bine cu fiica.
Între timp, fiica chiar spusese lucruri bune despre mamă, nu știm dacă și cât a contat. puțini știu că ea îi făcea cumpărăturile online când tatăl era la ”făcut bani în străinătate”, deoarece ea nu avea de multe ori bani de pâine, obiectivul tatălui fiind plata taxelor și a altor produse pe care și le lua pentru ”casă”, ustensile și tot felul de prostii pe care acesta nu le folosea sau le arunca. Mama făcea aceste lucruri telefonic fiind asistată, controlată și manipulată de el. În fiecare an mai erau câteva luni până el venea acasă și așa au trecut ani. Acum, nu o scotea la o cină în oraș, nu îi cumpăra mâncare și o punea toată ziua să facă mâncare doar pentru el. Nimic bun pentru ea. Ea nu mânca. Ea nu avea voie să spună nimic. De multe ori, încercând să ”scape” de rușinea asta, își condamna fiica la același tratament: fă ce spune el, taci, nu mai vorbi, taci că mă omor, taci și atât spunea. Nimeni nu vrea să știe ce rușine e în această familie sau ce a ajuns o femeie onorabilă, cunoscută în oraș, în mâinile unui bărbat bolnav. Un bărbat tulburat, care susține că face bani și că este familist și nu și-a cinstit soția de ani de zile, doar în înjurături și foame, și rușine și neputință o ținea. Alcoolul e important.
Înregistrări: când ei se ceartă.
Nu a contat nici că tatăl și-a scuipat fiica și nu a luat nici măcar o amendă. De ce vorbește fiica așa urât cu el? Cum ar trebui să mai vorbească o fată care a încercat totul să arate abuzurile acestor oameni, mai mult ale tatălui asupra ei și că de fiecare dată când ea încearcă să vorbească omenește cu ei, ei încep să îi aducă probleme din trecut care nu au existat, sau le arată ca și cum acestea sunt problemele lor, cu toate că niciodată nu au ajutat-o sau au fost alături de ea. Ea nefiind niciodată o persoană neajutorată, dimpotrivă….. o persoană cu o viață modernă, care încearcă să facă și altceva, nu ce fac toți… Nu e bine, nu ți-e rușine să fii tu mai tu? De ce nu fac ce spun?
Înregistrare: când îi spune să închidă ușa. (că dacă nu o lovește)
Doamnă, sunteți bine?
Doamna nu spune nimic. Ea este cu probleme, nu eu, eu sunt bine, atâta am făcut pentru ea… nu spune nimic. O vede tatăl, o analizează, știe că dacă nu spune ”adevărul” va avea de înfruntat probleme cu el acasă. Și niciodată nu le-a înfruntat chiar ea. Întotdeauna e fiica problema. De când a venit ea acasă, e numai scandal.
Mai îmbracă-te și tu frumos mamă, și începe scandalul. Hai să-ți iei ceva frumos, că așa e bine, te-ar ajuta mult.
Rănile emoționale ale acestei femei sunt atât de adânci încât dacă îi spui că te simți bine azi, ea spune: păi da… numai curvele se simt bine. Prizonieratul emoțional și durerea în care a zăcut de ani o face să nu poată vedea binele și frumosul, chiar dacă vine de la o persoană ca fiica ei. De multe ori nu știe că e fiica ei, tatăl îi tot spune: nu o mai cunoaște, uită-te că îți vrea răul, de ce țipă la tine și lucruri din acestea ieftine prin care încearcă să spună că fiica e problema ”casei”, Nu au alte probleme, doar ea.
mama, ore la bucătărie, tatăl plecat, niciun ban pentru fericirea ei, niciun ban în casă, niciun ban pentru a fi cheltuit doar de ea. Când fiica a primit bani de la tatăl ei și a ajutat-o într-o problemă, mama s-a enervat atât de tare încât a susținut că fiica este dușmanul ei. Cu toate că fiica i-a dat bani și a ajutat-o când acesta nu era în familie, arătându-i și altceva. I-a cumpărat cărți de dezvoltare personală care să o ajute pe ea, i-a cumpărat flori, alte lucruri, creme, lucruri frumoase pe care și le permitea, nu ca și preț ci ca și importanță, însă ea susținea , că nu e bine… el venea acasă, și de multe ori i le arunca. Lasă prostiile, nu vezi că ea tot încearcă să te facă să crezi că ești proastă? la ce-ți trebuie ție aceste cărți? n-ai ce citi? nu te mai îmbrăca frumos. De ce stai toată ziua și nu faci nimic ? fă-mi ceva de mâncare. Nu ieși din bucătărie, zic… spune tatăl mamei, chiar și când nimeni nu e acolo, și nici măcar fiica, asupra căreia se aruncă toate aceste probleme.
De asemenea, părinții susțin că nu au nimic cu fiica, însă niciun lucru bun nu s-a menționat despre ea. Tatăl a făcut o problemă din aceste lucruri și a susținut că ea este problema lui sau a ei, cu toate că fiica este o fată normală, sănătoasă, foarte bine dezvoltată emoțional și nu numai, fără probleme cu averi și alte probleme pe care tatăl susține că fiica le-ar avea.
Fiica nu consumă alcool, nu a dorit să cumpere alcool în familie, nu fumează, nu mănâncă mâncare ieftină, nu se îmbracă prost, nu stă ”toată ziua și nu face nimic” cum a susținut tatăl ei și nu își dorește ca acesta să fie în viața ei sub nicio formă, cu toate că acesta încearcă să abuzeze de bunăvoința ei și de munca ei, încercând să o înlăture din situația lui, pentru că fiica… știe mai bine ca el și ca ea, cât de abuzator și bolnav este acest om. A arătat-o în fața unei comisii acum câțiva ani la pensionare ( în în anii 2000, când s-au făcut dosare de pensionare mai multe ilegale în Baia Mare) și a arătat-o acum, când a simulat în fața unei comisii, o boală psihică pentru fiica ei, îndemnat de un fost polițist, un cadru medical pensionat, și o problemă a dânsului pe care susține că o are cu această persoană, fiica lui… despre care n-a avut niciodată nimic bun de spus. Ea este problema, domnule, de aia o bat. De aia o scuip. O lovesc și fac pușcărie, cum a susținut. Îi arunc lucrurile pentru că sunt bolnav mintal și eu sunt atât de bine cu mine încât nici nu știu că ea suferă din cauza mea. Nu știu că plânge, nu o aud, nu mă interesează.
Problema pe care un specialist ar fi trebuit să o vadă este situația care a dus la problemele din această familie și abuzatorul care nu poate să vadă suferința acestor femei. Mama, plângând și amenințând cu sinuciderea dacă fiica nu face ce dorește el și nu este la fel de ”abuzată” ca ea, și tatăl, care în timp ce aceste femei încearcă să facă lucruri pentru a nu fi călcate-n picioare de un abuzator (cu toate că mamei nu îi iese întotdeauna, având probleme cu tatăl pe care încearcă să nu le spună deoarece se teme pentru situația ei, neavând venituri sau altceva) nu spune nimic și chiar susține, fără să aibe nicio urmă de ”îmi pare rău”, de față cu persoane străine, că femeile sunt ”nebune”, mama e ”curvă” și alteori mamei i se dorește răul de către fiica ei. Așa susține tatăl, pentru a scăpa în fața organelor… văzând că mama nu spune ce trebuie spus. Prilej cu care am considerat că merită să publicăm o înregistrare…
A dori răul cuiva, lucru cu care el o amenință zilnic, însă acest lucru nu știm dacă este mai puțin grav decât o lovitură în cap cu o farfurie mare, pe care a luat-o deoarece îi mâncase din mâncare, cauzată de un bărbat care pe rețelele de socializare se dă drept familist și care susține că fiica este problema, fără să lase pe nimeni să vorbească cu ea sau să o vadă, spunându-le oamenilor să nu se uite la ea sau să nu vorbească cu ea deoarece nu au de ce, manipulând opinia personală și inteligența multor oameni. Așa face un militar?
Și odată…mama a vrut să se sinucidă, încercând să spună că nu mai poate cu aceste scandaluri pe care tatăl abuzator le provoacă zilnic în casă. Nu se poate nimeni pune peste ce spune el și să arate că el este cu probleme și problema, și nu ea sau altcineva, aceste lucruri fiind puse în seama fiicei, deoarece ”din cauza ei” se omoară mama, din caza ei, mama suferă, din cauza ei, mama are probleme cu el, din cauza ei, acesta nu are grijă de ea, o neglijează și abuzează emoțional, folosind-o pe post de cârpă și preș în casă, pentru a avea el mai multă mâncare și o menajeră care niciodată nu este întrebată dacă mănâncă ceva, ci doar ținută ca o femeie de casă, îmbrăcată prost, murdar și ieftin, de către un bărbat care are probleme de comportament și probleme cu el, înaintea cărora doar cei slabi mai stau… Căci asta își dorește orice abuzator: o persoană slabă care să spună Da, să trăiți.. .iar când o fată ca fiica lui, crescută de persoane culte, într-un oraș peste mediu, cu profesie și experiență de viață onorabilă, apare în viața lui, și îi aruncă o palmă peste deșeurile pe care le-a produs ei și acestei femei, ea este o ”problemă” care se internează,
și așa cum a spus avocata dânsului, din oficiu, fără să știe sau să aibe timp să analizeze situația (ce poți să analizezi când n-ai nicio probă sau nu știi ce a făcut sau nu a făcut abuzatorul care își minte și nevasta și copiii de ani de zile, și a mai trecut prin cazuri mai grave în care a mințit o comisie că este bolnav psihic sau sănătos), și spui… onoratei instanțe… că acest caz de abuz și violență în familie în care tatăl îi declară război fiicei, îi lovește mașina, îi aruncă bunurile, o lovește și îmbrâncește fizic, îi pune condiții aberante în casă, îi violează corespondența, o percheziționează pentru ca acesta să nu fie înregistrat când aceasta vine în casă sau trece pe lângă el, îi sună clienții și colaboratorii, le spune oamenilor că este nebună și îi șantajează viața cu dosare medicale, ”puse de el” căci cadrele MAI au respectul mai mare al oamenilor decât o fiică, și pt că ”eu te-am plătit”, că de aia sunt tatăl tău și fac ce vreau cu tine, spune că aceste probleme nu se soluționează în instanță, ci sunt alte instituții sau situații unde se pot soluționa, cum ar fi terapia de familie, și alte instanțe… .
având un răspuns pentru solicitarea cu privire la ordinul de protecție pe care fiica l-a pus împotriva lui, ca fiind aprobat, cu o perioadă de 10 ani, definitiv și irevocabil. Pentru avocata dânsului, aceste probleme se soluționează la psihiatrie, cu martorii sedați, persoanele care au văzut și susțin vinovăția și probează abuzul acestora dar și vătămările și injuriile, batjocurile și opresiunea aduse unei fiice care nu a făcut niciodată nimic rău acestora, singura problemă a acesteia fiind că nu dorește să susțină un bolnav comunist, care și-a pus viața în mâinile banului și a ”slujit” unor oameni cu probleme la fel de mari, sau care a plătit medici și a abuzat de funcțiile și inteligența lor (sau prostia lor) pentru a-și pune familia pe ultimul loc dar și pentru a arăta că în viață, poți să fii oricât de prost, slab, bolnav și susținut de alți oameni mai bolnavi ca tine, cum este el, dacă nu ai pe Dumnezeu, familia și soția, se pișă pe tine și pe banii tăi! și nu dăm doi bani pe abuzurile tale, căci pișatul, ca și licheaua, nu evoluează și n-a evoluat, doar a făcut bani, cu care să nu facă nimic, deoarece omului fără Dumnezeu nu îi poți spune că i-a mers sau îi va merge vreodată bine. Din acest motiv, oriunde merge acest domn, le spune oamenilor că ei trebuie să facă ce spune el și că nimeni în afară de el nu are voie să îi spună fiicei sale, să o ajute, sau să lucreze cu ea, să o susțină sau să îi spună că și ea contează și cu toate că nu e o ”nimeni”, nici o curvă, e totuși o bagaboantă… lucru care îl va tortura psihic chiar pe el.
Și da… chiar arăta ca o bagaboantă.
Cred că victimele unor astfel de violențe TREBUIE să fie bagaboante, și să mai treacă pe la cei care au fost mai mari bagabonți, acuzați, abuzați, torturați și închiși pentru a nu spune nici ei … despre cei care nu mai sunt printre noi.
Și aici enumăr: Căpitanul Ogoranu, Petre Țuțea, martirii de la Aiud, Constantin Oprișan, Grigore Calciu Dumitreasa, George Manu, și mulți alții care
CUM SE FAC PLÂNGERILE ÎN BAIA MARE. ”NU VĂ CREDEM. CUM SĂ SPUNEȚI AȘA CEVA, E TATĂL DUMNEAVOASTRĂ. HAIDEȚI NU MAI TOT SCRIEȚI ATÂTA; DOAMNE FEREȘTE,
Da mai aveți de scris?
Problemele în Baia Mare cu autoritățile nu sunt multe dar sunt… cele mai bune. Ca și agenții care ar trebui să aibe grijă de oameni și de cei care vin cu probleme, într-un oraș în care dacă vii din alt oraș, uneori poți să zici că ”nu e nimeni care să facă ceva” și nu știi dacă oamenii sunt în calitate de oameni buni sau doar ”persoane angajate să facă ceva” și să spună ceva, cum să zici… ”faci ceva bani” și nu contează ce ar trebui să faci pentru a fi cineva pe care o persoană poate să spună că ” a făcut ceva” nu doar o stat ca o secretară și mi-a spus ce să fac.
De spus ce să facă i-a spus și un agent ”important” din oraș, un domn care aflat în fișa postului, dorea mai mult să plece acasă decât să stea să rezolve o problemă cu care o persoană venise, pentru a avea susținere din partea autorităților și a spune lucrurile cum și de ce și cum trebuie spuse.
Agentul: haideți doamnă, nu avem timp să stăm până scrieți. Vă spun eu ce să scrieți
Fără să spună nimic despre problema doamnei, o tânără care venise pentru a-și povesti problemele cu tatăl ei, care o abuzează, a lovit-o, a ținut-o închisă în casă și i-a ”sustras” de mai multe ori bunurile dar și a încercat să o interneze abuziv, susținând că tatăl ”are drepturi asupra ei”, acesta fiind o persoană ”importantă în oraș”, și o persoană care spune despre el că este ”militar”, cu toate că nu este.
După ce fiica acestuia s-a dus la poliție, să depună o plângere împotriva amenințărilor verbale și violențelor care au avut loc de câteva zile, după ce aceasta a venit după mai mulți ani de locuit în altă parte, la părinții ei, agentul a spus că nu se poate să depună plângere, deoarece este tatăl ei și el nu o crede. Acesta a spus că fiica nu dorește să spună nimic și că cel mai bine este ca fiica să meargă acasă și să nu facă plângere, deoarece colegii care fuseseră la intervenție în urmă cu o zi, (în seara în care au avut loc problemele în familie, și ea a fost nevoită să fugă din casă, să sară pe geam pentru a nu fi lovită de tatăl ei), au susținut că ”fata e nebună” și că tatăl spune lucruri despre ea care trebuie să fie ”neapărat spuse acolo, pentru a nu se face o problemă care nu este, sau care nu ar fi bine de spus.
Știți cum e noi, suntem colegi. NU ne ”spunem între noi ”și nu susținem între noi să se spună că facem lucruri… spune domnul…. încercând să arate că ”n-ai tu ce să spui că știm noi mai bine”.
Fata, lovită, cu sânge pe picioare, după ce a sărit de pe geam (la casă) pentru a nu fi lovită și smucită de tatăl ei, care o scuipa și o bătea, îi lua lucrurile sau încerca să o amenințe zilnic, ”scoțându-i ochii ”, vorba aia, pentru banii pe care el i-a cheltuit cu ea cât era studentă, bani pe care el îi dorea sau nu se știe acest lucru , fiind o situație cu care mulți au probleme, însă de cele mai multe ori, părinții care au aceste lucruri nu ajung să-și bată copiii sau să îi amenințe cu moartea și cu pușcăria, sau cu ”internarea abuzivă” pentru a obține lucruri de la ei. Nu e cazul acesta, când tatăl, abuziv, consumând alcool și având o tulburare pe fond anxios și fără să-și poată face o viață frumoasă, fără să aibe problema ”las că-ți arăt eu ție ce-ți fac” , sau ”nu-ți dau nimic” sau ”las că-ți arăt eu cine sunt și tu nu” sau ”fără mine… (ești mai bună de atât) a încercat de mai multe zile să își interneze fiica și nereușind, a susținut că fiica îi face lui rău. Pe fondul acestor tulburări și probleme de familie, și al consumului de alcool, într-o seară, acesta și-a smucit fiica, a închis-o în cameră, a ”făcut” așa încât aceasta să îi facă lui ceva, a încercat să o țină, pentru a chema ambulanța, spunând tuturor că ”ea are probleme psihice”, lucru pe care l-a mai făcut, fără ca aceasta să poată spune ceva.
După mai mulți ani, lucrurile încep să se vadă.Cum au fost.
Abuzuri cu medicație care nu ar fi trebuit să fie luată, și povestea unui tată care în urmă cu câțiva ani își ”abuzase la fel ”fiica, ținându-o, amenințnând-o cu bătaia, smucind-o, chemând pe cineva să îl ajute să o ”țină”, chemând ambulanța și internând-o fără acordul ei.
”Aveam două zeci și de ani, nu locuiam cu părinții, și tatăl venise în concediu din străinătate, iar eu venisem din alt oraș câteva zile. Niciodată nu s-a pus problema să am o tulburare sau o problemă psihică, până când acesta m-a agresat așa cum a făcut-o el, pe fondul unor certuri de familie. Tot de la bani. El nu a dorit niciodată să știe că eu nu am ajuns ce a dorit el și că banii pe care i-a dat pentru mine, să fiu ceea ce dorea el să fiu, și nu ceea ce doream eu (și ce am ajuns, pentru că am vrut nu pentru că mi-a spus sau plătit cineva) și de aici problemele în familie ajungeau la certuri în care nu puteai să vorbești cu nimeni. Ei atât știau.
După ani, aceiași problemă. Doar că tatăl are probleme mult mai agravate, iar fiica, văzând că nu se poate face nimic să se povestească normal cu ei, a apelat la ajutorul unor specialiști. Avocați, prieteni, psihologi și persoane care au avut experiență cu aceste cazuri, mai mult cu cât s-a pus problema ”banilor ”și bunurilor fetei, care a muncit și a avut, cu toate că părinții nu i-au dat ”averi” niciodată și chiar nu i-au dat nimic când aceasta îi ruga (spre exemplu avea nevoie uneori de mai mulți bani pentru a-și acoperi cheltuielile pe firmă, însă aceștia susțineau că ea se droghează și nu doreau să o ajute). Aceleași lucruri se încearcă să se spună acum, însă tatăl a luat legătura cu o persoană , mergând la Poliție pentru a le spune polițiștilor ”chiar el personal” că ”fata e nebună”, arătându-i un dosar medical mai vechi dar și alte internări pe care le-a avut aceasta, tot din cauza ”spuselor” lui.
A spus tuturor că sunt nebună, și chiar polițiștilor, rugându-i pe aceștia să nu îl mai ”deranjeze” cu problemele astea de ”oameni cu probleme”, cu toate că nimeni nu a susținut lucruri sau nu a dorit să vadă ce sau cine spune , ci doar ”cine ce câștigă”.
M-au întrebat cu ce trăiesc, din ce fac bani și câți bani câștig, pentru a aprecia dacă sunt o persoană ”de încredere” sau sunt o persoană cum spune tatăl meu. Văzând aceste lucruri și văzând că polițistul îmi spune să nu depun plângere, încercând să mă facă să spun că ”nu doresc urmărire penală,” deoarece ”e normal ce face tatăl tău” pentru că e tată și el trebuie să facă aceste lucruri, dacă tot a ”băgat bani în tine”, făcându-mă să cred că plângerea mea nu va fi luată în seamă, și că dacă tatăl spune, așa fac ei cum spune tatăl meu.
Ori lucrurile nu au fost așa.
După mai multe zile, și implicând și alți polițiști, care au încerca să spună fetei că ”ea este problema” și că ”având un dosar medical, nu putem să te luăm în seamă” deoarece așa a zis tatăl tău, lucruri susținute și de un agent care a venit în timpul intervievării și a întrebat aceste detalii, dorind să afle și cu ce fac bani, cum de reușesc eu să mă întrețin fără să cer bani la părinți și cum de spun lucruri care pentru el erau ”hai că nu e așa cum zici” că ”știm noi mai bine”, fără să poată să spună sau să facă ceva mai mult decât ”părerism”.
Eu sunt țărancă (n.r. râzând) dar când am văzut că agentul se pune în fața mea, își desface picioarele mestecă gumă și mă întreabă pe un ton manelist dacă am bani să mă întrețin și dacă nu m-am gândit să plec eu de acasă pentru a nu avea aceste situații cu tatăl meu, am zis că ceva nu e bine. Nu e bine ceva în Poliția din Baia Mare sau la oamenii de aici. Stigmatul de a fi ”nebun” pe care cineva are susține că este ”fost ofițer la MAI” este chiar un stigmat, și nu ai nicio șansă să spui ce părere ai sau ce ai făcut și ce nu, deoarece oamenii se tulbură când aud aceste lucruri. Nu mai gândesc ei.
Oricine poate să spună orice despre oricine. Este acesta un motiv pentru o autoritate cum este Poliția din Baia Mare să spună că ”nu este de luat în seamă” o plângere penală sau de orice alt fel, în care o tânără, care nu a locuit niciodată cu părinții, și ale cărei experiență, profesie, și ceea ce a făcut și ce nu, cu tot cu ”internările medicale”, sunt pentru aceștia de neluat în seamă, ținând cont că mulți dintre polițiști se uitau la ce postează pe feisbuc, spunând ”e nebună sau nu”, și chiar câțiva medici care fuseseră avertizați de către tatăl ei (cadrele MAI cum este el, pensionar, au multe prietenii la spitalele de psihiatrie, specialiștii știu foarte bine motivele) urmăreau ce postează aceasta sau tatăl trimițându-i pe whatsapp imagini cu postările, pentru a vedea că ”e nebună”.
Haideți să vedeți câte lucruri are, spunea tatăl ei, încercând să le arate polițiștilor care veniseră la intervenție în acea seară, despre cât de ”nebună” este fiica lui.
”Nu credeam că în Baia Mare, a avea lucruri și a fi cu ele, dintr-un apartament cu mai multe camere într-o cameră, cum e la casa părinților mei, este problemă sau un lucru pentru care cineva este făcut sau se spune despre el că este nebun. ”
Lucruri frumoase, haine, cărți, o mulțime de lucruri pe care ea le are, ceea ce este foarte normal, le-a adus din orașul în care a locuit, pentru a sta mai mult la părinți. Lucru care nu a putut fi ”dus” bine de către tatăl ei, care a avut mai multe probleme de sănătate psihică încercând să ”facă” ceva pentru a o face pe aceasta, fie să nu stea cu ei în casă, fie să nu mai aibe drepturi. Sau s-o lase fără ”libertate”,cum susține el.
”Nu faci ce vrei tu la mine în casă”.
Aceste lucruri și violențele pe care le avusese dar și zilele în care tatăl aflând de plângerea fetei, a amenințat-o cu moartea, cu ”stai să vezi ce te așteaptă”, folosind în mod amenințător asupra ei mai multe obiecte din casă (curte) pe care le avea sau cu care lucra, printre care și un topor, spunându-i că ”vezi tu”, venind spre ea și făcând gesturi care o făceau pe aceasta să nu aibe încredere în el și în starea lui de sănătate.
Dacă mi-a luat cheile de la mașină să nu pot să plec nicăieri, cheile de la casă, sau dacă m-a închis în casă și a spus că ”chem ambulanța, te țin și te internez” și fac ce vreau cu tine și tot faci ce vreau eu, putea să-mi dea și cu ceva în cap sau să facă ceva pentru a mă determina să fac ceea ce dorește el. De multe încerca să mă lovească fără să mă lovească, venind spre mine, (spunea că nu e prost că el știe mai bine ce să facă să bage un om la pușcărie, dar și să îi facă dosar) și încercând să mă determine să îl ating, pentru a avea ”motiv de internare”, lucru care a fost spus de o persoană cu care acesta povestea, telefonic, prin casă (fata a pus microfoane în casă, ce să facem, așa e normal) și spunea că ”Domnule, încercați să îi faceți ceva ca să vă lovească, nu ne trebuie mai mult și o internăm. Eu nu îmi pun pâinea să fac ceva, dar dacă dvs. reușiți asta, noi facem ce spuneți dvs și după aceea e treaba noastră ce facem cu ea”. Nu știm cine este acea persoană, deocamdată.
Știind aceste lucruri, tatăl a încercat mai multe zile aceste lucruri însă nu a putut să facă nimic. A scuipat-o, a înjurat-o, a înjurat-o pe mama ei, cu care are probleme de mai mulți ani, aceasta fiind în aceiași situație, însă ea nu dorește să spună nimica, deoarece nu dorește, aceasta având aceleași probleme cu el.
Când am fost la Poliție, mi-au spus că nu pot să îmi bag tatăl la pușcărie. Eu am spus… ”dacă se arată că este un infractor și o persoană care nu ar mai trebui să fie liberă, de ce nu?”
V-am rugat să mă ajutați să rezolv situația cu tatăl meu, care zilnic mă amenință că el dă un telefon, că este fost cadru MAI, și că eu am venit din alt oraș aici și nu cunosc pe nimeni.
”Cine te bagă pe tine în seamă”?
N-au băgat-o în seamă polițiștii din Baia Mare (chiar mai mulți, printre care unul tânăr care văzând lucrurile din camera fetei și sacii pe care aceasta i-a adus din alt oraș, (așa e când te muți, dar ce să faci că nu toată lumea are multe lucruri nu?) a spus da, domnule, chiar că… și n-a mai fost atât de ”bun” în a analiza situația și a spune ce s-a întâmplat.
Părinții, la solicitarea poliției, stând lângă agenți, au spus: Are dosare medicale, nu o luați seamă, e nebună. Nu vorbește ce trebuie și alte lucruri pentru a o face să nu spună nimic.
Văzând aceste lucruri, era normal să fac și eu ceva
Au apărut înregistrările și filmările în timp ce tatăl ei o agresa pe mama, pe ea, în timp ce acesta îi fura lucrurile din cameră (avea camera video pornită) , în timp ce se uita în mașină, în timp ce mergea în oraș, încercând să vadă ce lucruri are și unde își ține lucrurile importante, de asemenea, aceștia au încercat să ia legătura cu colaboratori ai fetei, pentru a spune că este ”nebună”, și a încercat să îi determine pe aceștia să nu mai aibe încredere în ea.
”pe mine mă crede lumea, că eu sunt tatăl tău”.
”După ce am venit de la secție, mi-am dat seama că nu poți să faci ce face toată lumea când vine vorba de a arăta că un abuzator și o persoană atât de bine văzută și ”importantă” în oraș cum este tatăl meu, va sta să nu facă nimic, știind că în fiecare zi, părinții mei vorbesc despre tot ce am făcut în timpul zilei și despre cât sunt de ”nebună”, aceștia spunând de multe ori ”că trebuie să le dea bani pentru a putea sta” și doresc să o facă să le spună unde își ține banii. Primise o moștenire importantă și nu a spus niciodată nimănui ce a făcut și cu cine și unde.
Le-a spus polițiștilor că se droghează, și că ”de aia nu are bani”.
Văzând că situația ajunge unde nu ar trebui, fata și-a luat certificat,s-a dus la psihiatru, la psiholog, la toți care o puteau ajuta și alături de care să susțină ceea ce susține, fără să spună nimănui. Tatăl, aceeași poveste. Te internez, probleme în casă, abuzuri, însă văzând că fata nu vrea să plece și nu mai face ce făcea și că nu face ce vrea el, nu a mai făcut nici el ce făcea.
Cred că în situația asta nu poți să pleci si să spui ”mă, ce să caut aici?” Am făcut asta în trecut când am plecat, după ce m-a internat abuziv și nu știam că sau ce implică o astfel de problemă, mai ales acum cu cât sunt mai interesată să am grijă de mine, și nu să las pe cineva, care din ce văd are probleme, să îmi spună ce să fac, unde și cu cine și cum să îmi pun și unde, pentru a fi ceea ce dorește el, nu ceea ce doresc eu. Eu asta cred că este o problemă psihică, nu că eu nu doresc să fac ”ce îmi spune tatăl meu”, lucruri care sunt abuzive.
Abuziv a fost și ce a făcut polițistul. Haideți doamnă cât scrieți plângerea aia? Da ce doamne bată-vă a făcut de scrii atâta? Pune acolo ce vrei să spui și nu mai scrie atâta că cine crezi că stă să citească ? mai ai? și îi pune mâna pe telefon și se uită (fata avea plângerea făcută, pentru a nu sta, lucru care este bine să îl ai, ținând cont că niciodată plângerea făcută de un polițist care dorește ca persoana să nu fie crezută, nu va fi la fel cu plângerea unei persoane care dorește să spună că agresorul e normal) . Polițistul dorea să plece acasă. Spunea că nu e bine să pună plângere penală, și fata a stat mai mult să se gândească. Neavând pe cine sau să spună mai mult, i-a spus polițistului că nu vrea să își bage tatăl la pușcărie, și polițistul a zis păi foarte bine, că nici noi nu vrem să se întâmple așa ceva, fiind vizibil emoționant de situația în care un cadru MAI (ca și el) este pus într-o plângere penală, chiar de fiica lui. Nu e plăcut… dar !
A doua zi, scandal în casă. Fata și-a luat câteva lucruri și a încercat să plece, ea nefiind niciodată întrebată de părinți unde pleacă și când. A rugat-o pe mama ei să-i aducă haine la poartă, neavând cum să intre în casă, deoarece tatăl nu o lăsa atunci. Pentru a încerca să-i facă pe polițiști să creadă că fiica lor e ”nebună”, tatăl a luat bicicleta, și s a dus la Poliție, pentru a le pune polițiștilor că ”fata a plecat de acasă și nu o găsește”, aceasta fiind în fața lui, la poartă, în mașină, fără să îi spună nimic. Ea nu știa unde pleacă el. Nu o interesa. Acesta a dus telefonul mamei, pentru a le arăta polițiștilor ce mesaj a trimis fiica lui, rugând-o pe mama ei să-i aducă câteva haine la poartă.
Tatăl, cu ”grijă” față de fiica lui, s-a dus la poliție de urgență și le-a arătat polițiștilor mesajul. ”uitați- fiica mea mi-a trimis mesaj că a fugit de acasă, v-am spus că e nebună, ne-a spus să -i aducem haine”, tatăl spunând asta fără să sune, fără să spună nimic, sau să spună că plecând de acasă, cu bicicleta, fata era în mașină la poartă. (camera video din mașină poate să arate acest lucru).
Polițiștii au menționat acest lucru la dosar.
După câteva zile (două săptămâni) văzând că nu se întâmplă nimic, cu toate că a solicitat număr de înregistrare la dosar, cu mențiunea ”doresc să fac plângere penală” și să spun ce s-a întâmplat, urmând ca probele să fie puse în dosar și nu arătate la polițist, cum a tot solicitat acel om, susținând că vrea probe, lucru pe care fata nu l-a dat, s-a dus la Poliție și a încercat să spună ce s-a mai întâmplat de atunci, dorind să arate și probele. Situația era mai puțin bună deoarece tatăl o abuza emoțional și încerca să o facă pe ea să facă lucruri în casă pentru a susține că e nebună. Însă cu mai multă ”implicare” , văzând că fata nu face nimic.
A pus-o pe mama să-mi ia telefonul din buzunar, văzând că înregistrez.
Mi-a tăiat blugii, filmându-mă că am blugii rupți.
Mi-a spus că nu am ce să facă că ”au zis și polițiștii că ești nebună”.
”l-am sunat pe directorul spitalului de psihiatrie” și ai grijă că nu știi ce faci
Tatăl răzând, mânca pe canapea. Mama, manipulată, încerca să facă ce spune el. nu dorea.
Filmând aceste lucruri, m-am dus într-o seară la agent și acesta văzându-mă a spus că nu crede că sunt persoana despre care spune tatăl meu, spunându-mi că a venit la noi cu bicicleta ”acuma în careva zi”, fără să spună și a zis că ești nebună. I-am zis știu. Asta spune la toată lumea. Vreți să vedeți probele și să mă ajutați să fac o plângere?
Polițistul, neștiind ce să facă și pe cine să creadă, cu toate că a fost mai bine decât cel care a susținut, fără niciun respect sau fără să aibe o analiză a persoanelor (în condiții profesionale nu în condiții de ”problemă și” hai fă cum spun eu și alte lucruri de acest fel, în care oamenii sună la urgențe și nimeni nu știe ce spune sau vorbește fără să mai poată să spună) a spus că nu știe unde este plângerea și m-a rugat să vin dimineață. Era seara, și nu era niciun agent. Nu mi s-a spus dacă s-a înregistrat plângerea, sau ”soluționarea acesteia a fost ” e nebună, pentru că tatăl ei, cu probleme, a zis.
A doua zi, dimineață, merge la Poliție. Se spune că e bine să ai pe cineva cu tine care să te ajute să spui ceea ce trebuie, așa că fata s-a dus însoțită, pentru a ști mai bine cum stau lucrurile. Printre care… am dori să vedem și ce mai fac polițiștii din Baia Mare.
A venit o agentă slabă, nu știu dacă era plictisită sau așa e normal neavând ”cazuri” în Baia Mare sau neavând alte cazuri în care să nu ai nevoie să ”nu te implici”, cum era cu mine. Nu a găsit dosarul, sau a spus că nu știe, sau nu a spus nimic despre el. Am rugat-o să-mi spună dacă a fost înregistrat dosarul. Aceasta încercând să-mi spună că ”lasă că știm noi”, s-a uitat pe număr și nu a zis nimic. M-a întrebat ce s-a întâmplat. Nu știu dacă e cu ”one minute ” sau mai mult la Poliție dar ținând cont că am depus o plângere, trebuia să mai fac una sau trebuia să-i spun ce s-a întâmplat? A luat numărul de telefon și a zis ”o să vă contactăm noi”.
Nu știu dacă e bine să spui despre cum ai fost la ”poliția din Baia Mare”, despre care mulți au spus lucruri. Am văzut și mulți agenți care în loc să fie oameni de stat și puși să le spună oamenilor pe unde se intră și pe unde nu, ar trebui să fie puși să facă muncă, nu să stea. Și cei care ar trebui să fie la ”rupt bilete” și ce mai fac ei, sunt agenți care spun că ”ne facem meseria” în cazuri de violență în familie, amenințări cu moartea, abuzuri psihice și alte lucruri. Care ajung până la nivelul la care tatăl acestei fete, nu mai știind ce să facă, a încercat să le spună polițiștilor că mașina ei este furată, pentru a spune că ea este o problemă nu el. Mașina fiind pe numele lui, și ea.. ce să mai facă?
Cât e meserie și cât e ”hai domle că ne știm aici nu contează”, sau
O fată care e ”nebună” nu merită să fie luată la plângere, că dacă tatăl ei, pensionar cu probleme care spune despre el că este ”ofițerul orașului” spune, înseamnă că așa este.
Odată îi spunea pupincurism. sau când un boșorog cu funcție despre care ai auzit, îți spune că el este ceva și tu nu. Tu funcționar, nu ești bun la meserie dacă nu faci ce spune el. Dacă nu spui ”da domnule, așa e cum spuneți”, nu ești om în meseria ta, chiar și cea de Polițist.
Și să ne ierte Dumnezeu, Baia Mare este în top orașe….. în care.. (da top, ați auzit) în care Polițiști fac ce fac pentru o plasă de pălincă și medicii de la psihiatrie fac dosare de internare (multe dintre ele pensii) pentru a face și ei ceva și a nu fi ”mai puțin buni” decât cei care își fac meseria.
Vrem să vedem și oameni buni care își fac meseria.
Până acum, am văzut doar oameni care se bucură că un pensionar care crede despre el că este ”cadru MAI” și care își abuzează fiica, dă câteva telefoane pentru a le spune că ”nu o credeți pe ea, credeți-mă pe mine, că eu sunt tatăl ei nu voi”.
Noi credem că merită să urmărim acest caz.
Punem la dispoziția autorităților înregistrările, cu toate că am văzut că nu se vrea.
Merită să credem când un pensionar ieșit la pensie pe caz de boală, cu dosar medical la psihiatrie (nu știm dacă e dosar medical bun sau un dosar medical care a fost făcut așa cum se face aici cu pălincă, drojderi și alte cadre MAI importante, printre care psihologi și ce mai avem noi aici, ) spune despre fiica lui că este ”nebună” arătând oamenilor legii imagini cu ea când face sport sau își aranjează lucrurile, sau când acesta spune că este ”ofițerul orașului ”și că ”nimeni nu face numai ce vrea el”, acesta fiind cunoscut pentru violențele de la locul de muncă dar și pentru probleme cu alte persoane, printre care angajați și alte persoane) , cineva care își închide fiica de treizeci și ceva de ani în cameră, și nu o lasă să plece, spunând că ”faci ce spun eu eu nu ce vrei tu”, sau cineva care susține că ”îmi fac griji pentru fiica mea” dar nu i-a dat niciodată nimica și niciodată nu a fost interesat despre ea, să știe cu ce, sau să știe că este bine și că nu are nevoie de lucruri pe care orice părinte sănătos le face. Sau să credem când o persoană abuzată încearcă să își recâștige o situație , cu toate că nu dorește să plece ci să arate că lucrurile nu sunt cum spune ”cadrul MAI”, tatăl abuzator, ale cărei persoane sunt medici, polițiști pensionari și alți ”boșorogi” care ieșiți la pensie și poate fără să aibe și ei pe cine abuza (mulți abuzatori se ajută între ei, le place sau nu au copiii lângă ei și atunci încearcă să facă abuzuri prin familiile altora), încearcă să facă o persoană să nu mai depună plângere sau să nu îi fie luată plângerea.
Atașez la plângere dosarul meu medical, spune fata.
Nu am nimica, nu mai dăm doi bani pe dosarele cu care se laudă tatăl meu.
Acum puteți să luați în seamă plângerea mea?
Puteți să faceți un dosar penal? Sau puteți să stați voi în fața unui abuzator cum e tatăl meu, care își ține agresată nevasta, fără bani, fără prieteni, care își închide fiica în casă și o amenință cu moartea, care bea și îi cumpără mamei medicamente, punând-o să se sinucidă, încercând să spună că ”fata e problema”, și să nu vă ** pe voi când acesta vă spune ceva? puteți să nu fiți manipulați de cineva care toată viața lui a bătut militari?
CE ESTE MALTRATAREA PSIHOLOGICĂ ȘI CUM POȚI SĂ ȘTII CĂ O AI. PROBLEME ÎN FAMILIE? VEZI SĂ NU AI ȘI TU CEVA.
Mai multe persoane din România, mai mult din orașul Baia Mare, oraș cunoscut pentru problemele pe care mai mulți părinți le au cu copiii lor, aceste probleme putându-se vedea chiar și la magazine, și în alte locuri, unde neavând o viață bună, sănătate emoțională și alte lucruri care nu au nicio problemă cu banii sau cu alte lucruri care sunt bunuri și care nu au nico treabă cu fericirea, unde de multe ori părinții își ceartă copii în public pnetru că nu doresc să li se cumpere de către aceștia lucruri. De multe ori părinții încearcă să le cumpere copiilor lor multă mâncare, mâncare de proastă calitate sau chiar de cea mai bună calitate, pentru a le arăta acestora cât au cheltuit pentru copii, copiii nedorind nimic de la părinți.
