O frumoasă și echilibrată campanie a pornit în Timișoara, în aceste zile.

Este vorba de un proiect care s-a facut remarcat pe platforma inițiată prin implicarea în comunitatea care luptă pentru ca restaurantele să nu arunce mâncare, vânzând surplusul la prețuri mai mici pentru clienți.

De data aceasta, prin acest proiect s-a avut în vedere că o faptă caritabilă poate fi făcută atât de ușor când vine vorba  de risipă alimentară, ținând cont că în Timișoara avem peste 700 de persoane nevoiașe și oameni ai străzii, conform unui raport DGASPC a cărui statistici i-a inspirat în mod firesc pe ei.

În situația în care în România la ora actuală se aruncă peste 6000 de kilograme de mâncare anual, firescul și normalitatea în care ne dorim să trăim, este ca o mare parte din mâncarea de calitate din acest surplus să fie donată oamenilor străzii, lucru care este posibil prin acest proiect.

Prin bunăvoința comunității declarată deja foarte încântată în comentariile grupului, desfășurate pe platforma comercială antirisipă, care vinde deja produsele anumitor restaurante la preț redus, proiectul propune achiziționarea meniurilor anti risipă preplătite de către oameni, iar în baza unui sticker rezervat, persoana nevoiașă beneficiază de o masă anti risipă, de calitate, la unul din restaurantele care vor intra în joc.

Ideea a venit firesc, în contextul în care mergem de multe ori pe stradă și ni se întâmplă să nu avem mărunțiș, afirmă inițiatoarea proiectului, Roxana, specialist comunicare și relații publice în cadrul mai multor proiecte de anvergură locale și naționale.

Ni s-a întâmplat de multe ori să mergem pe stradă și să fim abordați, uneori politicos alteori chiar cu grijă, de către un om al străzii, și să nu putem să îl ajutăm. Se spune că uneori poți face un bine cu ce ai, alteori nici cu ce ai nu poți face un bine. Pentru acele momente în care vrei să faci un bine și să nu îți pui problema că donația ta nu ajunge în locurile potrivite, stickerul vine în ajutorul oamenilor și purtat cu tine în buzunar, oriunde, poate fi folosit atunci când ai nevoie.

Oamenii au nevoie să facă fapte bune.
Este un subiect tabu, în contextul în care cuvântul donație și caritabil au fost supra solicitate în ultima perioadă. În contextul social media, a face o faptă bună prin neparticiparea la ea, este adesea o amăgire, deoarece în loc să participi activ și să alegi persoana care se va bucura de fapta ta, lăsând Universul să decidă cine vine la tine, donezi la distanță sau nu te implici.

Stickerul purtat de către prietenii din comunitatea anti risipă, timișorenii dar și cei din toată țara care și-au manifestat interesul și participarea în acest proiect, este astfel un lucru care nu este un obiect pesonal ci folositor unui om al străzii, iar prin participarea unui om la fapta bună, și ziua și săptămâna pot să ți se schimbe. A ne însenina ziua nu depinde numai de câte vitamine băgăm, ci și de câtă bunătate punem în slujba altora. Nu trebuie să ai bani foarte mulți pentru a fi fericit, și nici pentru a face fapte bune, deoarece costă atât de puțin să faci un om al străzii fericit. Pentru el, în acea zi, s-ar putea să fie singura lui amintire frumoasă de mâine.

Se spune că faptele bune adevărate se fac în tăcere: te bucuri singur, sentimenutl durează mai mult și nu trebuie să reproșezi nimănui ce ai făcut, sau mai rău, să te lași influențat de opiniile celor care nu au ieșit niciodată din zona lor de confort, adesea amăgitoare. E plăcut să faci o faptă bună donând în Congo cu câteva clikuri, pentru oameni a căror bucurie nu ai văzut-o niciodată și nu o vei vedea, indiferent cât ai donat. Să donezi unui  vecin și să poți să te bucuri de bucuria lui, este un lucru cu adevărat mare. Nimeni nu–și va face selfie vreodată ajutând pe cineva cu adevărat. Aici intervine și aspectul etic al donației, în care oamenii străzii sau persoanele nevoiașe sunt filmate adesea fără acordul lor, puse în situații stânjenitoare. Vouă v-ar plăcea să fiți filmați în timp ce arătați groaznic și văzuți de o grămadă de oameni? Ați spune că oamenii străzii nu au asemenea probleme.. ei bine, să știți că au.

Dar în Timișoara însă oamenii străzii nu beneficiază în mod direct de aceeași atenție a publicului. Și nu mă refer aici direct la comunitate ci în general la oamenii care donează frecvent. Comunitatea este formată din oameni smart, pozitivi, care apreciază lucrurile făcute cu sinceritate și dezinteresat. Mulți dintre ei s-au săturat efectiv să cumpere doar pentru ei meniuri la preț redus și simt că trebuie făcut altceva. Salvarea planetei nu vine mâncând zilnic preparate tip fast food, chiar dacă sunt la preț redus. Trebuie să ne gândim mai mult la oameni, practic numai la ei, salvându-ne în primul rând pe noi înșiși de abuzuri, și de mercantilismul exagerat, care propune salvarea planetei în scopul de a face bani. Ori unul dintre principalele aspecte ale eticii anti risipă este că cei care risipesc foarte multă hrană sunt cei care o produc sau mai bine zis o livrează. Livrările la domiciliu au generat o industrie a poluării și a lipsei de bun simț în marile orașe. Și nu putem să nu avem în vedere salvarea planetei fără să ne gândim la cât plastic dăunător circulă zilnic în oraș și lasă mizerie dar și poluare, despre acest lucru mi-ar plăcea să vorbim dar nu în ședințe oficiale, nu în postări social media menite să ne distragă atenția de la adevăratele probleme, ci chiar cu cei care spun că salvează planeta folosindu-se de naivitatea oamenilor, în scop comercial.  Oamenii știu că ambalajul costă mulți bani însă este nevoie de ani grei pentru a recicla și pentru a regenera o daună care deja s-a produs. Salvăm planeta, dar nu mai bine salvăm oamenii? Cu puținul pe care îl avem. Nimănui nu îi place să aștepte un veac pentru a vedea rezultatul pozitiv al implicării sale într-o comunitate..

Noi când spunem ”fă ceva acum”, vorbim serios și nu îi condiționăm pe oameni.
Stickerul este menit să circule liber, iar oamenii decid pentru ei dacă și când un om al străzii să aibe parte de o masă la unul dintre restaurantele care s-au alăturat.

Jocul serios al faptelor bune are în vedere acest aspect al sincerității oamenilor.

Și apoi, mai e aspectul implicării directe al oamenilor străzii.

Noi spunem că ”orașul  e bun comun”, și că străzile trebuie să aparțină și pietonilor, sau că bicicletele au voie în centru și pe trotuar. Însă când vine vorba de persoanele nevoiașe și cei care dorm pe străzi sau pur și simplu nu au ce mânca, tindem să ne poziționăm în zona oprobriului, încercând să ne găsim scuze cu privire la faptul că nu se face nimic. Se face mult pentru aceștia, însă fără participarea oamenilor în mod direct sau a comunității.

DGASPC și DAS, spre exemplu, lucrează foarte bine și cu rezultate la o mulțime de cazuri zilnic, iar raportul pe care l-au generat spune că ceea ce fac ei fac foarte bine.
Sunt peste 700 de persoane nevoiașe în Timișoara, care au beneficiat pe parcursul ultimilor trei ani de servicii. Peste 700 de persoane nevoiașe nu își permit deloc să cumpere mâncare. Iar peste 250 de copii proveniți din astfel de familii, nu au fost niciodată într-un fast food sau un restaurant și nu au mâncat niciodată”ceva bun”. Nu știm însă dacă aceștia au o masă caldă asigurată zilnic, cert este că

Se spune… cu un sticker nu se face primăvară.
Noi credem că da.

ținând cont că este perioada sărbătorilor,
am pus în Jocul serios al faptelor bune primele 100 de stickere prin care oamenii din comunitatea Savables pot să renunțe la șaorma de a doua zi, chiar dacă e la preț redus  (asta pentru că și-au luat deja două) și să aleagă să doneze un meniu caritabil.

Metoda este foarte simplă: pe site, link aici: https://forms.gle/2DdKppiMiWo25Jdk8
s-a dat startul preînscrierilor pentru a primi stickerul călător, iar oamenii pot să facă o faptă bună cu atât de puțin.

La finalul lunii, vom contoriza și premia, într-un top al restaurantelor care au intrat în joc,

Dar și al oamenilor umani care au donat cele mai multe porții anti risipă.

Nu risipim,

și nu risipim nici fericirea unor oameni ai străzii care se bucură să aibe ce mânca.

Într-un oraș care pare că stagnează la capitolul acțiuni în comunitate care să îi țină pe oameni mai puțin în online, și mai mult prin oraș, implicați cu adevărat în ceea ce fac, chiar și un lucru atât de mic,

Acest proiect este cu atât mai necesar.

Susținem acest proiect și ne-ar plăcea să vedem cu toții că umanitatea oamenilor care vor intra în joc nu e doar o postare de marketing, iar organizatorilor le dorim succes în a pune în aplicare această inițiativă și în alte orașe, deoarece risipa, ca și nefericirea, nu ține cont de vârstă, preparat, ingrediente de calitate sau nu, orientare politică sau studii.
Ca și un preparat foarte scump care riscă să ajungă la gunoi dacă nu este conservat sau consumat la timp, făcându-ne să trăim starea nefericirii de a fi cheltuit prea mult,  și o persoană a străzii sau un om nevoiaș poate ajunge oricând sau este deja în situația în care, neavând posibilități, chiar dacă poate unii au studii sau sunt oameni pașnici, poate ajunge în situația să nu aibe nimic de mâncare.

Și de multe ori, un restaurant dar și o persoană care nu risipește, poate fi la doi pași de el. Și asta fără să treacă prin umilințe, fără să fie scos în șuturi afară, fără ca oamenii să se rușineze de el.  Nu e o rușine să fii mai bun. Și sincer față de tine însuți în primul rând: ți-ar plăcea să fii tu umilit și scos afară că nu ești perfect îmbrăcat pentru un restaurant care până mai ieri te primea ”necondiționat”?   De aceea, avem alături de noi numai oameni asumați. A-ți asuma un lucru care poate deranja pe cei mulți, înseamnă să înfrunți realitatea aproape singur, în timp ce alții doar postează despre ce mult salvează și fac. Și realitatea este că avem mulți oameni ai străzii în Timișoara, umiliți și marginalizați de cei cărora le este rușine. Ne este rușine că nu suntem ca toți, și căutând reflectoarele, uităm de noi înșine, în drum spre iluzii și false promisiuni. Nimeni nu ne poate promite că salvează planeta cu adevărat, dar până vom ști asta cu adevărat, se spune că luăm cu noi dincolo doar faptele bune. Nu există negociere aici.

Dacă spunem că nu avem a doua șansă pentru planetă,  de ce n-am putea spune că nici noi oamenii nu avem șanse nenumărate ca să facem binele aici?

Se spune că în tinerețe risipim ani și momente,
iar la bătrânețe cerșim clipe.

Când avem de toate și suntem pe plus, risipim și bani și energie,
iar când nu avem nimic, nici măcar din puținul nostru să facem cuiva un bine,
devenim parcă noi înșiși mici.

De aceea, este bine să porți un sticker mereu cu tine.

Rezervă-l aici: https://forms.gle/2DdKppiMiWo25Jdk8