Manual sau auxiliar, întrebarea și disputa nu ar trebui să fie despre accesibilitatea lui, ci mai ales despre faptul că acest tip de manual auxiliar există.
Să vedem în continuare ce putem extrage din text, și de ce acesta reflectă foarte bine vremurile moderne pe care le trăim.
Încă din prima propoziție, remarcăm faptul că Bogdan este capabil să meargă singur la cumpărături, să-și cumpere încălțăminte, la aceeași vârstă la care unii dintre noi, majoritatea, am fi mers, odinioară , însoțiți de părinți. Din fericire băiatul salută. El spune SALUT!, în semn de tovărășie evidentă cu vânzătoarea. Remarcăm în cele ce urmează răspunsul vânzătoarei:
-Salut, (spune băiatul)
-Bună ziua. (răspunde vânzătoarea)
Ne dăm seama din acest prețios dialog de inițiere a procesului de vânzare, că băiatul are o relație apropiată cu vânzătoarea, ba chiar o consideră amica lui, după cum vom vedea mai departe. Totuși, vânzătoarea nu s-a dus mai departe cu politețea și amabilitatea, așa că, în loc să continue cu acel clasic ”ce doriți”, ea a spus repede: – Ce dorești?”
Remarcăm abordările la persoana I din partea băiatului: ”Dă-mi”, ”Ce zici?”, ”Hai, Grăbește-te”, toate menite a trasa o relație deosebit de cordială cu vânzătoarea, a cărei vârstă nu o cunoaștem, dar din text reiese clar că ea este domnișoară, și a trecut de majorat, fiindcă are un serviciu: este vânzătoare, și a știut să-și păstreze statutul, prin acel ”Bună ziua ” dat unui ciocoflender evident mai mic decât ea, cu aere de… champ.
Pe măsură ce înaintăm în lectură, observăm toate premisele pentru ca între cei doi să fie o relație amoroasă nepotrivită: ea mai mare ca el, el mai mic, campion, sportiv, genul acela de copilandru înalt, bine lucrat, nițel prostuț, dar care ”îi bagă în boli” pe…colegi, respectiv colege.
Când vânzătoarea îl întreabă pe Bogdan ce număr poartă, ea nu doar că distrage atenția de la apropierea pe care Bogdan a încercat-o cu ea, prin sugerarea unei complicități a vânzătoarei la scena în care el devine mult mai arătos, datorită adidașii aleși de vânzătoarea, ci și inițiază un dialog personal: în loc să întrebe ce număr doriți, ea întreabă direct, ce număr poartă. Apoi, Bogdan îi spune că trăiește pe picior mare, și îi cere retoric , părerea, dar mai cu seamă el îi cere validarea, indirect. De aici tragem concluzia că Bogdan ar putea avea un tip de personalitate narcisic, iar cireașa de pe tort o constituie chiar vânzătoarea- o tipă mai mare ca el, evident mult mai matură- la a cărei confirmări a țintit el.
Când vânzătoarea îi spune lui Bogdan să stea să se uite dacă are numărul lui, ea jonglează aici cu scheme de programare neurolingvistică, prin care îi inoculează lui Bogdan ideea de număr de telefon, ceea ce ar reprezenta o confirmare a puterii de seducție a lui Bogdan, în doi pași. Asistăm, în cele ce urmează, la o nerăbdare a lui Bogdan, dar și o manifestare cât se poate de directă a acesteia, prin fraza: Hai, Grăbește-te, că trebuie s-o ușchesc” , semn că el deja a invitat-o în spațiul său privat, intimul vieții sale tumultoase de…campion.
În sfârșit, vânzătoarea respiră ușurată și spune: Da, am numărul tău.” și probabil mestecând o gumă, îi întinde lui Bogdan încălțămintea spunând:
-Poftim să-i probezi!
Campionul nostru aruncă apoi o privire în jur, să observe că este admirat, și iată cum se confirmă din nou, profilul narcisic al acestui băiat. Dar apoi, ”nevăzând pe nimeni, spune cu glas răsunător”, așa că ne dăm seama că avem de-a face cu un timid undercover, care abia aștepta o mângâiere pe frunte din partea vânzătoarei, ca apoi s-o calce în picioare la prima adiere de realitate. Apoi, el strigă . ”BETON”, o să le pice falca la școală. ”, semn clar că Bogdan n-a trecut încă de perioada liceului, iar domnișoara vânzătoare, în cazul în care îi împărtășește vârsta, cu siguranță s-a lăsat puțin de școală să facă niște bani, sau poate are o situație mai grea acasă. Nu știm!
Cert este că, în cele ce urmează, relația dintre cei doi se sudează: el a oferit deja informații despre cine este el, iar ea trebuia repede să bage la cap: așa că el spune:
-Împachetează-i, că știi că mă grăbesc!
Între cei doi s-a sudat, evident, o relație în care el, narcisic fiind, comandă, iar ea execută,și nu doar că ar trebui să facă, pe viitor, orice îi cere el, ci și să-i mângâie colosalul orgoliu pe care probabil, deja, băiatul îl are. Prevedem o relație tulburătoare care se va duce, inevitabil, în sfera patologicului, și de ce nu, un caz superb pentru viitori psihologi. În fond, vânzătoarea a spus Bună ziua unui puști care i-ar putea fi chiar fiu .
Spre final, maturitatea vânzătoarei se arată din nou triumfătoare în momentul în care îi spune lui Bogdan cuvintele:
-Urmează-mă la casă!
Mesajele subliminale prezente sunt evidente. (urmează-mă aCasă). După ce Bogdan sugerează că trăiește pe picior mare, cerând retoric impresia probabil expresivă măcar, a vânzătoarei, aceasta spune că nu are numărul lui, iar după ce Bogdan spune că e champ, vânzătoarea confirmă îndată legătura. Subordonată fiindu-i băiatului de vârstă școlară , dintr-o perspectivă sexuală psihanalitică, mai degrabă decât circumstanțială, vânzătoarea se supune voinței acestuia și se grăbește, devenindu-i astfel nu doar suport, ci și complice, la întregul scenariu de ”dare pe spate” a colegilor lui Bogdan: ”să-i bage pe toți în boală”.
În încheiere, Bogdan este cel care o urmează pe domnișoară, semn că orice însetat de control, profil narcisic fiind, la un moment dat, îl poate pierde, sau devine chiar el obiectul controlat, căci el pășește țanțoș pe urmele acestei domnișoare. Textul ne-a oferit din nou un tablou specific celor care, mai dominanți din fire, ajung să fie în final, ei, cei controlați.
În concluzie, psihologic vorbind, avem o domnișoară vânzătoare ce aparține tipului borderline, un narcisic evident, și o interacțiune gen control și supunere, între cei doi, ba chiar o scenă în care un tânăr băiat școlar încearcă să agațe o doamnă vânzătoare, iar dacă nu, mergem mai departe, și spunem că de fapt vânzătoarea l-a agățat pe băiat, prin serviabilitatea și amabilitatea ei excesive, atât de mult căutate și cotate bine în epoca aceasta a consumerismului în care trăim.
Nici că putea mai bine să sugereze asta, un astfel de…manual (auxiliar).
Din nou întrebarea nu este legată de disponibilitatea lui, ci de ce un astfel de manual EXISTĂ!?
#programareneurolingvistică
Relații ciudate și tulburări de personalitate timpurii într-un auxiliar de școală
