Defect Psihologic: amenda Poliției Locale pentru cuvântul NESIMȚIT.

index
Citisem recent pe pagina domnului Corneliu N. Vaida, zis și ”Nimeni” de către un domnuleț de la Poliția Locală, despre problemele recente ale investigației feisbucciene, cu privire la postările jignitoare la adresa Poliției Locale. Mai exact, la adresa ființelor bipede care lucrează cum pot, acolo.

Două mașini parcate ilegal- într-un fel în care dacă alții ar fi parcat, ar fi fost amendați instant, fără menajamente, blocând accesul pe trotuarul din fața instituției- motivul întregii povești. Nu o să repet, găsiți detalii aici.
Dar interesul acum cade pe cuvântul NESIMȚIT. De ce este el jignitor?
Cum poate fi jignitor pentru o instituție, un cuvânt care se referă la ființa umană?
Instituția nu are sensibilitate, nu are organe de simț, nu are percepție. Oamenii din interior- DA.
Așadar, înainte să concluzionăm că e vorba de un atac al orgoliilor, mai mult decât de o chestiune formală-instituțională, bine reglementată de norme, e de folos o scurtă radiografie asupra noțiunii de nesimțire, și cum ea afectează OMUL, dar niciodată INSTITUȚIA. Repet: instituția nu poate avea caracteristici umane, nu poate avea reacții umane. Ceea ce poate face este să inoculeze, prin tehnici de P.R., să mimeze trăsături umane precum simpatie și antipatie, și de asta se ocupă psihologia socială.
Când spui cuiva că e nesimțit, din popor știm că e ceva peiorativ. E ceva de rău.Teoretic, energia și pasiunea răutății pe care o pui în cuvânt- asta face diferența, însă din alt punct de vedere, a fi nesimțit e o chestiune destul de concretă și pragmatică, și poate fi testată chiar și în laborator ! 😀
Dar să vedem ce zice DEX:

SIMȚÍ,simt,vb. IV. 1.Tranz. A avea, in intermediul organelor de simț, senzația sau percepția unui lucru, a unui fapt, a unei calități, a percepe efectul unei excitații; a prezenta sensibilitate.

În cazul de față, avem ideea de bază de la care începem: Staționarea în acel fel pe acel trotuar este interzisă/ blocarea accesului pe trotuarul destinat pietonilor este contravenție, etc.
Prin PERCEPȚIA acestui fapt de mai sus, senzația măcar, prin intermediul organelor de simț, polițiștii ar fi trebuit să acționeze în consecință- raportându-se la A RESPECTA LEGEA.
DE CE AU FOST EI NESIMȚIȚI? Pentru că ei, șoferii acelor două mașini parcate neregulamentar, nu au avut senzația și percepția acelui fapt legal- care se referă la buna purtare în spațiile destinate circulației pietonale- și la reglementările în vigoare pe care tot orașul le cunoaște.
Polițiștii aceia au fost nesimțiți la acel moment,  pentru că, deși organele de simț au fost în deplinătatea funcției  – datorită abilităților menționate în fișa postului- fără de care ei nu s-ar fi putut angaja (oare?)  , nu au reacționat conform principiului respectării legii. Au fost nesimțiți fiindcă le-a lipsit reacția psihologică principială menționată și ea în fișa postului.
Polițiștii locali au fost nesimțiți în acele momente pentru că nu au avut facultatea PERCEPTIVĂ în acordaj direct cu misiunea funcției lor- aceea de a pune în aplicare legea și a sancționa nerespectarea ei.
Polițitșii locali au fost nesimțiți în acele momente pentru că au fost lipsiți de PERCEPȚIA faptelor: blocarea accesului pietonal- drept dovadă- doamna cu căruciorul care adesea trecând pe acolo, nu avea loc să treacă în spațiul special destinat PIETONILOR- în cazul în care cineva s-ar trezi s-o trimită pe drum.
Ce este PERCEPȚIA?  un proces psihic de cunoaștere senzorială, prin care obiectele și fenomenele sunt reflectate ca întregi. Lor le-a cam lipsit în acel moment.
Ce este SENSIBILITATEA? O capacitate de răspuns a întregii ființe bio-psiho-sociale, în fața unor stimuli care vizează reglementări atitudinale, comportamentale, sau de principiu, etc. Primul prag al sensibilității este cel fizic: pielea ciupită răspunde cu senzația durerii asupra stimulului. În acest caz, acțiunea polițiștilor locali a fost lipsită de simțire  – deci NESIMȚITĂ- pentru că a lipsit reacția la situația creată: Blocarea accesului pietonal, pe fondul legii pe care chiar ei o apără…cică.
Carosabilul nu este pentru pietoni, precum trotuarul, teoretic, nu este pentru mașini.
Nesimțirea polițiștilor locali, deci, este întemeiată.
Ei au fost în acel moment, conform descrierii, NESIMȚIȚI.
 
 
Cred că orice calomnie, jignire- adusă în instanță, ar fi interesant să înceapă cu definiția cuvântului.
Fiindcă la magistratură se dau teste de gândire critică, în care nu-i loc de dubii și derapaje emoționale, ci de rațiune pură, iar emoțiile adesea sunt încadrate la categoria ”Fără discernământ”,
ceea ce ar fi un prim pas spre a putea spune despre cât de irelevantă, aberantă și fără luciditate poate fi o AMENDĂ dată pentru folosirea cuvântului NESIMȚIT într-un context scris.
Dar totuși, prin aceasta, polițiștii și-au arătat SIMȚIREA- față de propria lor NESIMȚIRE- ceea ce înseamnă că au conștientizat-o. Simțirea lor față de propria nesimțire au fost reacțiile impulsive la adresa unui reprezentant, până la urmă, prin comentariile îndrăznețe pe facebook, apelativele ironice și ”șugubețe” la adresa domului Vaida și deci, a unei comunități, pe care cică, poliția, ar trebui să o cam…apere, respectându-i interesele: acces liber pietonal, parcări pentru mașini și drumuri ”curate”.
Am zis.
 
 
 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *