Fritz ține un discurs de proporții apocaliptice inovatoare. De la cartierul Freidorf și până la mlaștina centrală a orașului în drum spre a deveni pur european, a înșirat toate realizările ale celor de dinaintea lui. Mai puțin însă să vorbească despre ale sale. Răgușit, cu o vînă de bărbățel isteric care s-ar potrivi mai degrabă într-un cor de contratenori victime ale Inchiziției decît pe un scaun politic ce impune o demnitate, reprezentarea simbol aplaudată de atât de mulți oameni vorbește despre naivitatea noastră ca neam, ca popor, când încă o dată, ne alegem… de data aceast nu călăii, ci ghioceii, omul nou de tip snowflake care ne va conduce.
Sau ne va transforma Societatea într-un joc pe calculator. Nu știm.
Orașul premierelor de odinioară, orașul premierelor și acum.
De la primul tramvai electric la editarea primului ziar din țară sau cea mai veche fabrică de bere din România, astăzi asist, la fel ca acei câțiva de mână forte care au clădit orașul înainte ca verbul a clădi să devină simplu subiect de telenovelă electorală, și a căror voce a fost înăbușită de majoritatea lui Lăpușneanu, la o distrugere cu fast și mascaradă a stării de spirit pentru care s-a murit în `89. Și pentru care s-a continuat să se ”moară” altfel, în fiecare zi câte puțin, într-un mod civilizat, de fiecare dată când cineva renunță la libertăți gradual, de dragul confortului și liniștii interioare. sau virtuale. Și chiar dacă acea stare de spirit a devenit ideologie gata de dejucat la mese internaționa-liste și laborator, când un radical de stânga cu trecut politic cam compromițător ajunge să excite administrativ-sufletesc orașul, înfipt și în partidul dornic să reglementeze flatulența, dieta, familia, viața privată, travestiți, unicorni și mirosuri, e timpul să ai serioase semne de întrebare.
Dar probabil că ești încă #REZIST.
Un individ cu cote mari de superbitate, cu atracție care sporește zilnic, pe măsură ce gâdilă în orgoliul neantrenat și înfometat al timișorenilor. Un om care spune ceea ce vrei să auzi, mai exact, deși citește de pe o foaie scrisă de alții, fiindcă o minciună repetată în mod sistematic și în cuvinte diferite, în scene diferite și de jurnaliști diferiți, devine în timp adevăr. Artist, geniu, pedagog înnăscut și lider prețios al generației care dornică de intervenție și rebeliune, își poartă acum primul costum. Smulși brusc și direct din fotoliile de gameri din care au fost ce-i drept buni la realități virtuale și jocuri de tip Call of Duty, aceștia se numesc azi ”oameni noi dornici de schimbare”. Pe aceștia vreți să-i alegeți să-mi reprezinte orașul, starea, administrația, munca, aspirațiile, cultura, libertatea, România?
Deși unii de-ai lor își mai scapă câte o mostră de omenie, pe care dacă ”liderii” le-ar vedea-o, i-ar da pe loc afară din partid sau i-ar folosi abuziv și mișelește strategic, așa cum orice reziduu securist o face.
E desuet s-o ”arzi” tradițional, familist, deștept și autentic, clasic, modern, păstrând încă izul conservator de bonton al vremii, să te opui mersului pe care oameni neinformați și dezinformați îl propun pentru acest oraș.Timișoara, care deși probabil nu mai are scăpare, este posibil să-și vândă libertatea, frumosul, normalul, omenia, cultura și arta, binețea și libertatea, pe un om politic care în campanie nu ezistă să mintă, să manipuleze si să păcălească spectatorii (căci nu putem vorbi de electorat în așa circumstanțe) despre abilitățile reale ale sale,
S-au cheltuit sume mari pentru această campanie, s-au mobilizat și s-au scos oameni și din piatră seacă. Nu știm dacă se vor cheltui tot aceleași sume exorbitante pentru păstrarea imaginii formidabile și geniale, de proporții astrale, prin care acest candidat, la fel ca întregul conglomerat politic pe care îl reprezintă, a reușit să îmbrace isteț haina idealismului, în acord cu cele mai complexe tendințe și aspirații ale omului cu caracter previzibil, de altfel dictat sau generat de branduri și corporații.
Nu știm . Ați fi tentanți să spuneți că trebuie să sperăm.
Pentru că nu poți să spui că ești inteligent și nici măcar intelectual, dar totuși să digeri pe nemestecate această campanie electorală a lui Dominic Fritz. Poate că lucrurile se vor înrăutăți și atunci se va putea spune, după mijlocul lunii septembrie că din nou, Timișoara este orașul premierelor, de data asta într-o cu totul altă privință.
vs. Ce reprezintă de fapt Fritz?
Excelenta observatia cu poseta! Generatia politicienilor cu forme moi.