::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Devine interesantă mișcarea asta cu ”votul obligatoriu” și multe altele ”luminoase” la fel de obligatorii: participare civilă, implicare cetățenească, mersul la ghișeu precum la bar sau pelerinaje, exercitarea vigilenței cetățenești ”obligatoriu” pentru modernizarea statului, obligatoriu să dai scor la funcționar, obligatoriu să te informezi despre situația politică din țară, să studiezi, să participi, să fii activ, să cunoști.
Și sunt comunități întregi care militează numai pentru așa ceva. Are un termen deja consacrat: iubire civilă, o nouă abordare psihosocială care orientează emoția omului contra-transcendental înspre zona anti-sacră a birocrației mutate-n online. O formă de sex cu Statul. Dacă înainte era pur viol, hărțuire, agresiune, ciondăneală, acum cetățeanul este învățat cum să facă pentru a primi prăjitura, ghidat atent de organizațiile Societății Deschise, despre cum să-și cosmetizeze lanțurile cît mai mult, să devină (in)dependent- dar nu așa cum era în bătrînul comunism, ci foarte delicat, cu cătușe cu puf roz și biciuri delicate cu pene albe. Se va trece de la funcționara anostă și scîrbită, la adevărate dame sau poate cei mai atrăgători roboți care vor vorbi duios și vor face din orice raport cu Statul, o experiență memorabilă. Așa cum face orice Companie respectabilă cu Clientul său. Clientul nostru, stăpînul nostru- dar nu mai mult decît îi permitem noi.
Dar tot relație cu Statul e. Și încă e una din aceea din care tot vrei, că îți spune ce vrei să auzi, te validează. Ești onorat să poți fi invadat de către Stat în așa hal. Da, sunt oameni care cu asta se ocupă, și adoră această treabă: faptul că într-o zi, după timp, se va ajunge la o interacțiune Stat -Cetățean foarte apropiată, personală, intimă, chiar personalizată. Pînă atunci, votul trebuie să devină obligatoriu, să trezească în toți ”iubirea civilă”.
Minim 3 aplicații sunt sugerate ca ”fiecare cetățean să le dețină pe telefon”. Una este vigilența în trafic, o formă de turnătorie modernă în care șoferii sunt îndemnați să semnalizeze încălcări de circulație. Alta este despre Ecologie, tot o formă de vigilență cetățenească și mai există și cea care se ocupă de semnalarea cazurilor de violență domestică. Nu ai voie să-ți mai pleznești femeia pe fund. Nu o să le fac reclamă. Comunismul începe de acum: fabricanții relațiilor cu statul sunt aceiași care cochetează cu ideea unei ”lumi care se autoguvernează, mai bune”. În fond, respectă întru totul politicile lor.
Și încep prin practica votului obligatoriu, după ce au reușit să ridice în picioare mase de oameni care pînă în urmă cu ani, nu puteau să distingă stînga de dreapta, penele de pesede și pentru care mersul la vot era doar o mică sărbătoare. Sau o formă de intervenție infimă. Energiile se duceau în familie, în misiuni personale, în vocație și alte fapte. Astăzi, mersul la vot a ajuns să decidă soarta celor mulți. Și tot pentru el își consumă resursele sute de mii de oameni care în tot timpul anului, numai asta fac. Orientează voturile, ei înșiși fiind în fapt dezorientați. Spunea Sfîntul Paisie Aghioritul că ”nicicînd nu se temea omul de boală așa cum se teme acum, cînd nu se teme Dumnezeu”- și păstrînd opoziția vremurilor, ”nicicînd nu și-a pus omul nădejdea în politic mai mult ca acum, cînd nu se cunoaște pe sine însuși, sau se teme de sine însuși. Și nu știe că chiar există Dumnezeu.”. Așa că dictatura ”frumosului luminat” a ceea ce este etic și corect- cîndva lipsit în mod clar din societate, devine un stil de viață, regimul subteran impus, o normă. Așa cum a apărut moda purtării cravatei: la început, o purtau doar șefii și elitele, apoi a devenit simbolul triumfător al sclaviei celor mulți. Azi poartă costum în mare parte cei mai mulți care nu sunt nici șefi și nici nu dețin vreo firmă, și nu îl poartă obișnuit ci îl poartă ca simbol al triumfului. Nu se știe însă care. Acum, costumul a devenit ”dress code” obligatoriu, vrei nu vrei. Se luptă pentru ceva cu sînge și războaie, acel ceva devine normă, oamenii se răzvrătesc împotriva celor care nu aderă la acel ”cult”, apoi acel ”cult” devine obligatoriu pentru toți. Apoi vin barbarii… păgînii, revoluționarii, cei care restabilesc libertatea -nu impun însă și ”obiectul„ libertății” în sine. Strămoșii au murit pentru ca noi să avem DREPTUL de a vota și de a ne alege democratic conducătorii, nu pentru OBLIGAȚIA de a vota. Acesta-i ciclul societăților din cele mai vechi timpuri. Fiind într-un apogeu, revoluționarii de plastic astăzi luptă pentru a impune obligații de tip socialist. O adevărată răsturnare a valorilor.
Introducerea votului obligatoriu în România va duce la diminuarea apatiei politice cu care se confruntă România în momentul de față, împingând oamenii să își susțină interesele și să fie reprezentați corespunzător în funcție de alegerea făcută, și să se implice în mediul politic, aceasta fiind obligația fiecărui cetățean pentru ca democrația să functioneze corect. ( o asociație de dezbateri civice)
Sună cochet, frumos, nu-i așa? Iată că la a doua și a treia privire, obligativitatea asta n-are de fapt nimic de-a face cu respectul față de ființa umană ci mai mult cu interesele conexe ale unui SStat ce se pregătește să îmbrățișeze un regim soft totalitar. Apatia politică este denumirea menită să jignească pe cei care nu sunt interesați de politic. Adică cei mai mulți oameni, care de 30 de ani se tot adaptează. Părinții noștri, bunicii, toți cei care au trecut și prin comunism. Se adaptează pentru că votul lor nu prea a reușit să schimbe ceva, și apoi lipsa de ”educație” politică din comunism a fost o breșă pentru ca sistemul nou să se poată impune, prin anumite greșeli ale lor. Apatia politică este deci o stare pe care nimeni nu și-o dorește ca titlu de CV, renume social sau etichetă pe feisbuc. Și totuși, cei mai mișto oameni pe care îi cunosc fie au ajuns la un nivel politic atît de înalt încît nu îi mai interesează, fie au alte preocupări mai ”semnificative”, și oameni puternici și tari. Isteria de a nu avea cine să ne conducă a fost întotdeauna frica și anxietatea cea mare a călăului. Omul liber se poate întoarce oricînd împotriva lui. Apoi, a ”împinge” oamenii să își susțină interesele sună deja a manipulare. Open society stuff. Ați văzut lgbt cum a fost ”împins” să seducă Statul, să împletească o întreagă teză. Spune-mi cu cine te culci, să facem din asta temă politică. O cruntă manipulare. Implicarea în mediul politic s-a dovedit însă o temă pentru stomacul tare și de cealaltă parte a luminii, pentru cei care chiar au vocație și chemare pentru așa ceva. În afară de cîteva personaje de carieră politicieni, cu cultură solidă și bagaje sufletești însemnate, care sunt excepții, clasa politică arată acum ca o salahorie modernă în care inginerul agronom dă legi în sănătate, și medicul îmi spune dacă am voie să practic religia sau să țin sărbători. ”Pentru ca democrația să funcționeze corect”. Dar dacă nu vreau? Dacă nu agreez democrația? Îmi acorzi libertatea de a avea o opinie care sfidează sistemul? Sistemul care îmi vrea binele și vrea ca eu să fie liber, atenție! Pentru cei mai tari și celebri oameni ai lumii, democrația înseamnă în continuare manipularea maselor și degradarea lor, pentru a susține un sistem aparent sănătos- iar prin mersul la vot- nu are loc altceva decît falsa libertate– prin care întotdeauna cei care trebuie să cîștige cîștigă. Și nu mă refer la partid ci la organizare suprastatală. Alegem cine să ne fabrice produsul global: unul dintre partide. Cu atît mai mult cu cît ingineria socială a avansat teribil de mult și datele din cloud și Inteligență Artificială debordează de informații, despre oameni și categorii, dintre cele mai subtile și personale. V-o spune cineva care de acolo vine. Și apoi, democrația este puterea poporului, dar poporul nu poate avea putere dacă el însuși este tranchilizat, anesteziat, amorțit, de la an la an tot mai crunt înfășurat în ideologia progresistă a brandurilor. E destul de clar ce va alege el, predictibil. Totuși nu va putea alege niciodată ÎN AFARA SISTEMULUI, mereu alege în interiorul lui. Cum poate fi asta libertate de alegere? Și totuși, îmi asum că omenirea este limitată și se adaptează vremurilor. Merge la vot pentru că vrea, nu pentru că este obligatoriu. Firescul personal trebuie să primeze oricăror interese și etici de grup. Așa e de la Dumnezeu lăsat.
Sub pretextul responsabilizării și folosind sintagma tuturor neocomunismelor ultimilor 20 de ani precum ”împreună reușim”, ”uniți”, sau ”vocea ta contează”, există foarte multe voci și în România care doresc votul obligatoriu. Cauza este absenteismul și deci, lipsa de validare ”democratică ” a celorlalte voturi. Adică da, și mie mi-ar fi rușine să fiu ales de subt 30% din cetățenii care au votat. Dar dacă votează milioane și sunt ales, sunt perfec legitim. Delegitimarea unor terți politici prin invocarea absenteismului este o cale mai complicată totuși dar rămîne un bun argument. Votul obligatoriu se spune că este o soluție bună pentru a face fiecare voce să conteze. Și deși majoritari ca prezentă la vot mobilizată de partide a fost adesea ”comunitățile de la sat” sau cei ușor de manevrat cu clasicul zahăr, ulei și făină, problema votului dat ”pe nașpa” tot nu poate fi ”abolită”. Rămîne astfel, ca votul obligatoriu să fie dat majoritar de către oameni neimplicați care pun ștampila pe un zîmbet. Implicațiile aici ar fi de ordin sociologic monumental: oricine lucrează în targetare și consumerism și psihologie, știe ce preferă majoritatea– este cel mai ușor de sedus majoritatea, prin urmare votul lor este predictiv. Prin urmare alegerile celor care s-au implicat și au studiat candidații ar fi doborîte numeric de electoratul care iese la vot de frica amenzii, pentru că este obligat. Alegerea primului este din convingere și studiu, alegerea electoratului ”obligat” este în funcție de ”ce aude”, ce ”se zvonește” și ”simpatie”. Ceva asemănător publicului care l-a votat pe domnul Iohanis: au fost seduși de clișee și simboluri vizuale puternice.
Prin urmare, votul obligatoriu este încă o găselniță pentru a ne preface că ”evoluăm”. Cine nu are deja ”principii civile” și nu s-a aliniat unor mișcări sau altele, cine nu are ”preferințe politice” sau poate chiar îl doare-n cot de dreptul său la vot, este pe loc marginalizat. Este ca și cum s-ar impune o nouă religie la orizont. Crede și nu cerceta. Votează și nu cerceta- pe de altă parte, ești obligat să participi și să devii ”cetățean” activ, fie că ai studii sau nu. Părerea ta contează, ni se repetă sistematic precum o mantră lipsită de sens. Nu contează că nu ai cu cine să votezi, tu pe persoană fizică, sau că nu te reprezintă niciun candidat. Poți vota întrebînd cu cine votează grupul din care faci parte. Nu faci parte din niciun grup? Ghinion, cine nu are grup, nu contează, nu are voce. Dar uite că … votul tău poate fi și din furie. Noua campanie USR asta propune. Pune furia ta pe ștampila noastră. Ce se naște din pisică șoareci mănîncă . Și cea mai parșivă abordare este cea la nivel personal, al ființei : de mulți ani se tot împinge narativa dihotomiei vină-responsabilitate. Strămoșii luptători au murit pentru ca TU să ai astăzi dreptul la vot. Da, tot respectul, libertatea lor de a muri a fost libertatea lor consimțită și merită apreciată. Noi la rîndul nostru avem o altă libertate și lupte. Dar așa cum religia ne bate cu picătura chinezească ucigătoare de suflet că suntem vinovați pentru moartea lui Iisus și că din cauza noastră Adam a fost izgonit din Rai, sau că din cauza noastră sunt războaie și din cauza noastră Pămîntul se autodistruge și că din cauza noastră se impun oribile măsuri- tot așa cum ni se impun aceste învinovățiri și acuze, sau că din cauză că oamenii se îmbolnăvesc, se impune regimul, așa și obligativitatea de a merge la vot este împinsă de aceeași VINOVĂȚIE. Dacă nu mergi la vot, strămoșii au murit degeaba. Și dacă strămoșii au murit degeaba- TU, stimabile, ești vinovat pentru ei.
Nu-i așa că te simți nasol după ce ai auzit aceastea? Să vezi cîte atrocități poate comite un om ducînd în spate vinovății care nu îi aparțin, care nu fac parte din el ! Vinovății false.
Nimeni și nimic nu poate obliga pe nimeni să facă ceva împotriva voinței poate obliga să fac ceva împotriva voinței sale libere. Poți să refuzi să votezi din frică și preconcepții și să începi să votezi liber, din analize și conștient pe cît posibil. Conștient că nu schimbi radical, ci ameliorezi. Votul tău poate nu va revoluționa un sistem, dar în mod uluitor va revoluționa ființa !
Așa că oamenii sunt manipulați să reacționeze, mai mult decît să acționeze. Regenerarea socială e imposibil să apară așa. Rezultatul vinovăției, fricii și chiar rușinii nu poate fi de bun augur. Pomul stricat nu face fructe bune. Nici măcar nu face fructe. E ca și cum ai obliga oamenii să creadă în ceva despre care nu au citit, nu li s-a spus, apoi li se induce ideea falsă că ei sunt responsabili pentru CELĂLALT. O mantră socială periculoasă. Așa s-au consolidat regimuri totalitare, genocid, teroare în masă, supunere, psihoze, modificări comportamentale și devianțe de mase, debusolări.
Și este totuși aberant: patriotismul e ”desuet”, istoria autentică și vie este și ea scoasă din context, furată din inima publicului și disociată în manuale, cu toate astea, nicio tabără nu ezită să invoce străbunii, pentru a ne trimite la VOT. Poate pentru că știu pe undeva, deja, cine-i majoritarul care o să iasă !?
Dar străbunii de-ar afla asta, și de ei chiar ar fi cu adevărat prezenți în ”invocările” și memoria lor, sunt sigură că le-ar da o plezneală strașnică după ceafă dacă ar afla. Nu a murit nimeni pentru ca votul să devină obligatoriu, măgarilor! Au murit pentru un ideal de libertate înțeles în niște termeni de atunci, astăzi aceeași vor fi ghidați de aceeași pentru a muri pentru alt ideal de libertate, care nu include ”dreptul la vot” ci dreptul de alegere suprem: MĂ DUC SAU NU MĂ DUC LA VOT, indiferent de fricile induse. Dar uite că astăzi, nu avem nici dreptul să MURIM fizic pentru dreptul la libertate. Rămînem să murim tăcut. Nu te bagă nimeni în seamă în realitate și pe feisbuc dacă spui că tu chiar nu ești interesat de politică. Ești un cetățean primitiv. De fapt, nici cetățean nu ești- acesta este titlul ”onorific” dat plebei care a ”evoluat” de la stadiul de ființă bio-psiho-cosmico-socială la stadiul de plătitor și validator al Statului. Patria, am mai spus: e desuet, e temă profundă pentru cetățean. Cetățeanul aduce bani, patriotul nu. Cetățeanul e funky, omul ”rupt de lume” e prost, ignorant, nu-i pasă de comorile pămîntului. Și de-ar fi să fie mason de grad mare sau vreun pustnic iluminat, sau un om care a generat mai multă imbecilitate socială pe mapamond și acum se căiește. Sau poate chiar inventatorul acelor aplicații. Cine nu e cu ”plebea” e retrograd, cine e retrograd nu primește prăjitură de la ghișeul lui tAnti-așteaptă unde merge să mulțumească Statului că i se permite să plătească fără să stea la coadă, birul pentru a sa proprietate. Cetățeanul este respectat, în măsura în care împlinește agenda Statului și devine modelul Omului nou social.
Culmea sau nu, cei care doresc să impună votul obligatoriu sunt și cei care vor să scoată Religia din școli și manuale, înlocuind-o cu Știința, Sursa oficială, semizeitatea făcătoare de ”obligații”, la care în ultimii ani s-a tot lucrat, pentru a genera consimțămîntul de mase. Oamenii acum s-au ”trezit” politic, și-au dat seama că ceva se întîmplă cu lumea și încep să reacționeze. Ca și veganul profan (nepostitorul) care acum a descoperit beneficiile legumelor, strigă și țipă în lume făcîndu-și un rost justițiar din asta, dorind să-i oblige pe toți să procedeze la fel de ”bine și etic ca el”. Între timp, organizațiile filosofie conlucrează la a genera noi și noi modele etice cărora oamenii să se alieze, să și le facă stîlpi de susținere în ”totalitarismul lor”. Pe principiul: Bine e ce scrie în carte, și dacă nu-l faci, înseamnă că ești un om rău.
Cu toate astea, despre REPUBLICA lui PLATON, nimeni- nimic. Nu creează atașamente atît de profunde față de Civilitate și Stat, prin urmare rămîne o carte a ”elitelor” sau celor ”marginalizați”. De asemenea și Țuțea.
Dar ei sunt deștepți și le știu pe toate. Sunt cetățeni europeni, moderni, cu cip la ei, înlocuitor de creier și întotdeauna oriunde merg nu își uită buletinul. E aproape un ritual. Se pregătesc cu un an înainte de ziua votului, mai ceva ca Noaptea Nunții. Că așa e frumos, să execuți ce ai învățat! Acum sunt dornici să impună noua legislație asupra tuturor. Ei nu greșesc, ei sunt noua generație, tinerii frumoși și liberi instruiți de google, Marx, ONG-uri și Zuck. Dacă votul devine obligatoriu și poate chiar și studierea comunismului (propunea Caramitru cîndva), să propunem și alte materii obligatorii, pentru îndeplinirea cotelor de Bine vs. Rău.
Pentru a nu fi în viitor ”obligați” să aderăm la acest nou BINE COMUN care a fabricat și servește o nouă formă de libertate servită de Stat pe tavă. Și căreia tot mai mulți greu îi pot rezista…
______
VETO
VETO
edit: Iată-ne în anul cu pricina al binelui comun. Q.E.D.
Votul obligatoriu s-ar putea să fie de domeniul trecutului, dar la vremea nepublicării acestui eseu, nu ne-am fi gândit că vreodată, dreptul la vot s-ar putea să fie abolit cu totul, prin refuzul unor oameni de a-și injecta ceva în corp, pentru a se certifica. Totuși în speranța că lucrurile grotesc planificate vor devia de la cursul lor împreună cu acțiunile acoliților, acest eseu va rămâne în continuare de actualitate.
Bibliografie& resurse:
1. digi24.ro/stiri/externe/mapamond/china-a-lansat-o-aplicatie-care-arata-harta-rau-platnicilor-ce-informatii-pot-vedea-utilizatorii-despre-cei-care-au-datorii-1069887
2. ashoka.org/ro-ro/despre-ashoka
3. cityhealth.io/
4. /nereprezinta.ro/citizens
5. /funky.ong/ + funky.ong/proiecte/cetateni-primarie/ + toată rețeaua
6. educatiecivica.ro/
7. /citizennext.ro/
8. gandul.ro/financiar/digitalia/exclusivitate-gandul-financiar-dragos-stanescu-cofondator-si-ceo-admoer-aplicatia-poate-transmite-in-timp-real-semnele-vitale-ale-pacientilor-catre-medici-sau-unitatile-medicale-19598661
+altele, printre care campanii de inițiere în civism în parteneriat cu biserica catolică, inițierea oamenilor în statul digital, politică prin aplicații și stat minimal digital controlat de… roboți. Întrebare: cine deține controlul pe date? Dacă se ia curentul, pică și digitoconstituția?
**articolele pot fi preluate numai în limita a maxim 500 de caractere, exclusiv cu citarea sursei cu link activ original.
