Cu viața la psihiatru

Ce poate fi mai util pentru tumultoasa noastră viață urbană, încărcată, aglomerată și stufoasă, adesea, pentru unii, plină până la refuz de întâmplări și evenimente, decât o carte super utilă care să spună pe scurt și practic, fără prea multă filosofie și complicăciune- cam tot ceea ce ai nevoie să știi despre reguli de viață !?  (poate alte două, trei?)

Așa că împărtășesc cu fiecare ceea ce învață marele terapeut Irvin Yalom în cartea lui, devenită besteller în domeniu : ”Darul Psihoterapiei”, un mix de tehnici și practici cu care terapeuții își ajută pacienții să treacă peste probleme, ghidat, pas cu pas. Una dintre cele mai importante și primele dictonuri sună așa: ”Asumă-ți responsabilitatea pentru viața ta”. Adică, dacă ți-ai pătat rochia sau cămașa preferată cu vin roșu sau cu cărbune, (cărbune de la grătar) nu poți să rezolvi problema atât timp cât crezi că vina aparține băuturii și ea deține controlul asupra situației: prezente sau viitoare. Pe scurt: tu însuți ai contribuit la propria nefericire, prin neatenție, sau orice altceva. Nimeni nu scapă vinul pe haină într-un crunt moment de luciditate și atenție, nu-i așa !?Și nu există om care să treacă prin situații nefericite și el să NU contribuie măcar puțin, cu atitudinea, acolo.

Un alt îndemn este cel al contemplării retrospective: când te năpădesc regretele, este mai benefic să te proiectezi în viitor: regretul a ceea ce s-a întâmplat este o stare de nefericire, ba chiar un simptom al depresiei, și nimic nu se poate construi pe acest sentiment. Singurul folos al regretului este să te facă să acționezi începând de azi așa cum ar fi trebuit s-o faci ieri. Și pentru că anturajul este o parte importantă a vieții noastre, este la fel de important precum hidratarea, să analizezi rolul pe care prietenii îl joacă în viața ta. Exercițiul propus pentru verificare se numește ”sistemul solar”, și prin reprezentare și desen, oricine poate să stabilească dacă într-adevăr oamenii sunt prieteni sau doar cunoștințe. Instrumentul terapeutic a fost folosit cu mult succes de psihologul Ruthellen Josselson: ea le cerea subiecților să se arate pe sine ca un punct în centrul paginii, iar pe oamenii din viața lor ca obiecte care gravitează în jurul lor. Cu cât distanța între puncte și centru (adică voi) e mai mare, cu atât relația e mai…rece.

Mai departe, vă invit să lecturați această carte minunată a rock-starului psihologiei, care oferă un kit existențial de nădejde pentru toți cei care nu au timp să citească zeci de cărți de dezvoltare personală, și își doresc ceva pragmatic, ușor de aplicat și de înțeles, deosebit de autentic, stors direct de la unul dintre marii experți în psihoterapie și doctor în psihiatrie, pe care îi are S.U.A. în acest moment. Și noi, acum, la o mică distanță de ideea de a da fuga la o librărie. Găsiți cartea lui în librăriile orașului, poate chiar la Librarium, că e în centru. Spor la citit!

Ce nu se prea știe despre o parte din șoferii Uber din Timișoara.

20180930_171751    25 de kilometri de Timișoara, și un drum plin de peisaje frumoase, departe de agitația orașului: atât i-a despărțit pe cei 12 șoferi ai unei firme partenere Uber, de un loc cu o pricină: casa de copii unde locuiesc nu mai puțin de 10 copii cu o situație materială și sufletească nu tocmai bună. Continuă să citești Ce nu se prea știe despre o parte din șoferii Uber din Timișoara.

ÎNDOCTRINAREA COPILULUI cu TEMA DIVERSITĂȚII.

Problema diversității și acceptării ei din fragedă copilărie, nu doar că este o formă de îndoctrinare, dar ea spune așa:
Copilul nu va avea de suferit ulterior din cauza neacceptării sale- așa cum e el- în societate.
Însă tot psihologia ne spune că un copil educat- va fi un adult dresat, și educația în scopul acesta nu face decît să inhibe pornirea naturală a copilului spre heterosexualitate, și să-l proptească în mrejele ideologiei, și a întregului kit de atitudini și comportamente,chiar și năzuințe specifice.
În asemenea condiții, e o prostie și o iraționalitate să spui că acest copil nu va mai avea problema integrării, din moment ce a fost deja transformat în altceva. Iar fiindcă cei gay sunt minoritar, integrarea deci e un mit fals pe care se bazează întreaga poveste.
Dar ținând cont că dresajul și îndoctrinarea au loc timpuri, șansele ca mult mai multți copilași să-și dea frîu liber pornirilor învățate, stimulate, dresate, încă de mici, este apoi foarte MARE.
Așadar, aproape un paradox: ești educat să devii societatea pe care trebuie să o tolerezi, și mai mult, ești educat să devii exact ca cel pe care odată nu-l tolera nimeni. Așadar, nu există integrare în adevăratul sens al cuvântului, ci o formă de îndoctrinare care pregătește SOCIETATEA VIITORULUI, mai mult decât toleranța.
Acolo unde s-ar fi predat cu adevărat toleranța, copiii nu ar fi fost încurajați în jocuri de rol, nu le-ar fi fost stimulată devreme imaginația sexuală și nu li s-ar fi adus la cunoștință despre diversitatea de cupluri, și nu li s-ar insufla devreme faptul că familia normală este DEPĂȘITĂ, și că modelul este cu totul altul, unul nefiresc, prin definiție.
În realitate, în spatele toleranței false publicate în societate, nu se ascunde decât îndoctrinarea. ÎNDOCTRINAREA, dragii mei, este atunci când toate mecanismele naturale sunt inhibate, și sunt stimulate tactic spre a obține UN ANUMIT COMPORTAMENT SPECIFIC.
boy-dances-in-gay-pride-parade-mom-wins-at-parenting-0
băiat de 8 ani la GayPride, 2015, NewYork.
Din tacticile de îndoctrinare fac parte în cazul copiilor: jocuri de rol, cerințe de a desena diversitatea, învățarea dansurilor specifice, participarea la parade, lăsând în urmă tema familiei normale. Da, familia normală nu are ce să caute în lumea asta,  în peisajul diversității. Așadar, rezultatul e cel pe care l-au studiat și analizat experți , a căror voce continuă să fie înăbușită și tăiată de pe firul recepției, înainte să ajungă în spațiul public.
Calea distrugerii familiei este tocmai asta. NU diversitate , nu integrarea minorităților, ci tocmai schimbarea completă a viziunii încă din fragedă copilărie, așa încât prin mecanisme subtile, forțând intrarea în subconștientul fiecărui copil, să se producă schimbarea- schimbarea care apoi va fi socială.
Dacă azi hojmoexualitatea înseamnă a fi în minoritate- și ca o deviere de la normă- normă care ATENȚIE- nu a fost inoculată, că dacă ar fi fost îndoctrinare cu privire la familie, nu ar mai fi existat devianții- dacă asta înseamnă minoritate- azi, în cîțiva ani, vorbim de aproximativ 20-30 de ani, treptat, ”diversitatea” ar fi majoritară. Și nu pentru că e CEVA NATURAL, sau ar fi vreo înclinație supusă presiunii normalului- ci pentru că ÎNDOCTRINARE.
Nimeni nu-și dorește asta pentru copiii lui. Cât despre egoismul arătat zilele acestea, el este doar o formă de individualizare în exces, tot promovată de media. Să nu mergi să votezi pentru că tema nu e de interes, înseamnă îngustime în primul rând. Dar NORMALUL se află peste tot în natură, și natura însăși se repetă în noi, cu măiestrie și precizie. Ceea ce e deviant și NĂSCUT altfel, se va revela- și tot minoritar va fi, indiferent de ce spune o lege, sau alta. Legea naturii nu minte și are ceea ce numim autoselecție.
Avertismentele s-au lansat, nu mai e nimic de zis. S-a zis tot, s-a demonstrat tot.
Ferească-ne Dumnezeu !

Secretul longevității în anul 2030. Preview la ceea ce devenim…

Anul 2030. Un domn de 99 de ani este întrebat:
-Care este secretul longevității dumneavoastră?
– Facebook!
– Ați lucrat acolo?
– Nu. E simplu: l-am descoperit pe când eram cu nepoții, Continuă să citești Secretul longevității în anul 2030. Preview la ceea ce devenim…

Homofobia și frica iRAȚIONALĂ: părți ale GPS-ului interior.

    Homofobia nu este o frică irațională, conform explicației noilor psihologi murdăriți pe față de noroiul modei progresiste.
   NU, este o temere profund rațională, care are ca motivație dorința de perpetuare a omului, de stabilitate națională, de armonie și frumos, de sănătate în primul rând.
E vorba de ceea ce lași moștenire, ca neam, ca popor, și mai puțin ca individ- aici e problema fiecăruia.

Continuă să citești Homofobia și frica iRAȚIONALĂ: părți ale GPS-ului interior.

Relații ciudate și tulburări de personalitate timpurii într-un auxiliar de școală

61745566_72448000
Manual sau auxiliar, întrebarea și disputa nu ar trebui să fie despre accesibilitatea lui, ci mai ales despre faptul că acest tip de manual auxiliar există.
Să vedem în continuare ce putem extrage din text, și de ce acesta reflectă foarte bine vremurile moderne pe care le trăim.
Încă din prima propoziție, remarcăm faptul că Bogdan este capabil să meargă singur la cumpărături, să-și cumpere încălțăminte, la aceeași vârstă la care unii dintre noi, majoritatea, am fi mers, odinioară , însoțiți de părinți. Din fericire băiatul salută. El spune SALUT!, în semn de tovărășie evidentă cu vânzătoarea. Remarcăm în cele ce urmează răspunsul vânzătoarei: Continuă să citești Relații ciudate și tulburări de personalitate timpurii într-un auxiliar de școală