Frica noastră cea de toate zilele| Mană cerească în consumerism

     Ceea ce mi se pare formidabil în ziua de azi, și chiar controversat, este faptul că  în ultimele veacuri, oamenii au respins cu tot mai mult dispreț și infatuare înțelepciunea anticilor, a mayașilor, a chinezilor, a indienilor, a budiștilor în general, și au crezut fiecare după propria minte că pot să rezolve problemele umanității fără să le coreleze cu cele ce străpung dincolo de noi. Fără să includă înțelepciunea spirituală în orînduirea lor, în viața lor, în special cînd vine vorba de guvernatori și conducători ai oamenilor, idealiști- mai cu seamă!!!  Și totuși, acei oameni au fost cu mult mai fericiți. În bula vremurilor respective, pe care o critică mulți ispășitori ai progresismului tehno-umanoid-azi.
 
   Ca și cum nimic nu -i întâmplător, în loc să schimbăm macazul, și să dăm măcar un pic posibilitatea ideilor mari să fie adevărate, citim în acest secol, în bătaie de joc mai mult despre ce mai zic sfinții, calendarele chinezești și , bolnavi cum suntem, ne batem joc și de leacurile naturiste, și alte ajișderea, ca și cum noi, dăștepții militanți ai pămîntului, am avea de fapt leacul la orice.  Nu subestimez nicio știință, fiecare își are obîrșia dar și sfîrșitul ei. Ortodoxia rămâne una ! Și tot ea ne spune că în lume sunt taine mai presus de firea neînțelegătoare, duală și supusă căderii- a omului. Dar uite, un mic exemplu: te doare capul? Bagi o pastilă. Ți se face rău cînd asculți hard-rock dizarmonic? Precis ai mîncat ceva stricat. Dă-le încolo de zgomote, ele nu au impact, nu au cum să aibe impact asupra stării de spirit. Evoluații care vor ca noi să evoluăm, nu admit mișcări de așa amploare! Ai migrene de fiecare dată cînd apare o persoană în preajma ta? Sigur ești stresat de la muncă. Visezi că te strigă morții în somn? Fuga repede la manualul de simbolistică a lui Jung și interpretează-ți visul, în loc să iei lucrurile simplu, ca atare, și să vezi conținutul de bază declanșator în tot ceea ce există: frică vs. dragoste (sau nu neapărat dragoste pură, ci chestii pozitive, mă-nțelegi? 🙂  …Și alte mizerii pe care ni le spunem, ele nefiind altceva decît ceea ce au ajuns să devină: niște SUPERSTIȚII pe care mizăm, crezînd că avem dreptate. Dorindu-ne de fapt să avem dreptate. Fără să vedem evoluția la care suntem chemați să aderăm, prin răcnetul informatic care bate via internet dar și delicat în conștiință, credem răspicat că știm noi mai bine.
   DA, am evoluat, din multe puncte de vedere. Doar cei rămași în urmă, uneori mai conduc. Și o fac foarte prost. Hrăniți cu frică, inclusiv frica de a nu greși, dorindu-ne un paradis pierdut aici, la noi într-un temporar acasă, ne învîrtim în jurul cozii sau mai grav, aceluiași pattern existențial, fără să fim capabili să punem STOP. Personal, social. Mânați de emoții declanșate și manipulate de branduri, de dictate sociale așternute pe imbecilitate și ignoranță crasă, făurite de te-miri-cine-și-ce mai de sus (din susul jos, nu din Susul mai de SUS) , ne temem să ne afirmăm independența și mai cu seamă suveranitatea înaintatea oricăror forme de idiocratizare în masă. Ne doare capul? pac, băgăm o pastilă. Ni se întâmplă să trecem mereu prin aceleași încercări? Asta-i viața, frate, ne zicem încarcerați în autodispreț și lentoare cît cuprinde. Nimic nu-i întâmplător, nu era doar o superstiție, ci o întreagă teză de doctorat în metafizică, dar n-avem noi timp de explicații de-astea ”religioase”.

FRICA!
Și apropo de aceste frici induse social, care activează mecanismul obedienței supreme la om, îmi aduc aminte cînd undeva prin vară, la telefon, mă sunase un agent de vînzări de la o companie de asigurări. Discuția începea pe un ton de vînzător persuasiv galant deosebit de bine antrenat, așa:
-Bună ziua, mă numesc Popoviciatu, și vă sun din partea companiei de asigurări. Spuneți-mi vă rog, în acest moment beneficiați de asigurare  personală privată?
Răspunsul meu firesc era de obicei : ”știți pe cine ați sunat/ de unde aveți acest număr de telefon?”, dar cumva, potolită de flerul priceput al acestui om, am cedat cu politețe
-NU, și nu doresc nicio ofertă, mulțumesc!
Prilej cu care agentul , măscărit și mai cu sîrg, începe și rupe:
V-ați gîndit vreodată ce se întâmplă cu dvs. în cazul în care vă îmbolnăviți? Dar haideți să vă imaginați că aveți o boală, și rămîneți fără bani, sau că cineva vă moare… sau că dvs. aveți accident, frică,  FRICĂ MAI MARE, PALPITAȚII, FRICĂ.. bla bla bla. Am oprit mizeria ordinară care începea și discursul apocaliptic , și i-am urat o zi frumoasă.
Iată frica! n-ecce homo!
Vedeți dvs, niciun om de pe lumea asta nu și-ar mai face asigurare la vreun obiect, dacă ar avea credința aia sfîntă tare, prin care să se asigure în cel mai colosal și imperial mod posibil, acolo sus la Dumnezeu, că nimic rău nu i se va întâmpla vreodată. Sigur, e o extremă fabuloasă ce spun.
Dar chiar și așa: discursul acestui priceput în ale inducerii de mesaje ale fricii, deci manipulare, a mers cu siguranță bine la foarte multă lume. Acuma nu zic că o asigurare nu e bună, dar disperarea de a-ți asigura bunurile și pe tine și viața, din frica de a nu păți ceva vreodată , și ca și cum banii ar putea compensa cumva suferința, tot disperare și gest reactiv- provenit din frică- rămîne! Se spune că ceea ce semeni, aia culegi.
Păi dacă am semănat o investiție din frică, nu e firesc să culeg… roadele ei? iată chintesența!
…Și cu acestea suntem păcăliți. Tratamente minune — care mizează tot pe frică- frica de a fi respins de către ceilalți, vaccinuri, nevoia de coaching și dezvoltare personală, nevoia de a fi la unison cu ceilalți, nevoia bolnavă de comuniune și conectare cu oamenii, nu cumva să ne dăm răgaz să mai zăbovim și singuri.  (nevoia de a fi plăcut- care provine din frică- frica de a nu fi plăcut- și tot așa…)  Cel mai crunt exemplu este legat de vaccinare. Cei nevaccinați sunt marginalizați cu totul din societate, li se interzice accesul la școli, la grădinițe, la coafor…! Și deși niciun muritor militantist închinător la știința care se poate demonstra nu a probat cu propria minte și cu propriul creier utiliatea vaccinului sau pericolul lui, toți cred în la unison în una și aceeași idee: ele funcționează! în altă ordine de idei, știți unde bat. Iată noua religie- declanșatoare de frică și isterie în masă.
Acum pe de altă parte, imaginați-vă un individ fericit bucuros, mergînd pe stradă. Și la un moment dat, cineva îi bușește mașina. Zîmbește, își dă mîna amiabil cu vinovatul, nădăjduiește și crede mai departe cu tărie că problema o va rezolva. Nu se ceartă, nu lovește cu ură în vinovat, pur și simplu tratează problema ca atare, avînd în sine schema pozitivă a unui om care ȘTIE și CREDE că lucrurile
1. Pot fi rezolvate și cu zîmbetul pe buze/ și că sunt trecătoare.
2.calmitatea  și echilibrul pe termen lung sunt mai presus decît dominația agresivă de moment
3.Dumnezeu e prezent,  oricum!
4. Nu și-a dat sufletul făcînd banii de mașină- fiindcă e un om echilibrat
5. Nu se teme de pierderea suferită! Asta e, frate, – o repar. Și e ca nouă. Sau privește partea plină a paharului: era timpul să-și ia alta.
6. Nu urăște un imbecil doar pentru că a fost neatent ! –  îi spune ”imbecilule” – și gata!
Isaia 43:2- Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine; și râurile nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde, și flacăra nu te va aprinde.
  Dar cum se potrivește idealul acesta de om antrenat psihic și sufletesc să facă față cu brio la vîrtejurile și acostările parșive ale vieții, care încearcă să smulgă calmul și echilibrul fiecăruia dintre noi, tactic?Nu prea!  Dacă nu îți arăți nevroza la impactul cu măcelul social și ignoranța și imbecilitatea crasă, practic ai putea fi catalog un om rece, indiferent. Nici asta nu-i o etichetă faină socială! 🙂 Chiar dacă tu ești zen!
De ce bebelușii zîmbesc și chicotesc tot timpul? Ei încă mai sunt conectați dincolo.
De ce dacă un adult zîmbește cînd totul pare să se năruie în jur, este considerat nebun?
Iată, programați social să tremurăm de frica de orice, asaltați de triggeri emoționali pe toate gardurile, ne temem nu cumva să cădem în disprețul maselor. Și inadecvare! Care nici măcar nu reprezintă vreun public, ci e doar un aplaudat mai mult sau mai puțin în mintea noastră. Ființa socială- omul ca individ adunat laolaltă cu alții-n mulțime- este o forță dinamică a vieții pe care nu o putem nega. Frica de singurătate este reversul ei. Dorind repede adaptarea, cu riscul pierderii propriei stabilități și identități de sine, ne îmbăiem în frica de a nu fi respinși, și astfel oferim un curs iute-curgător minții noastre de a declanșa discursuri și monoloage, spre a ne convinge pe noi că e ok . Că totul e sub control, și că e spre binele nostru, să ne dregem pașii spre o acțiune sau alta.
Ați văzut vreodată o floare răsărind prin asfalt, din pămînt? așa sparge și gîndul bun și proactivitatea zidul de înrăzneală și frică, personal sau al tuturor. Excepție cînd îndrăzneala izbucnește din ură. Atunci e un rahat!
Frică Vs. orice altceva!
Chiar şi la nivelul creierului, înnoirea celulelor noastre nervoase este favorizată de o gândire cons­tructivă, optimistă şi este inhibată de agresivitate, furie şi depresie. (…)
Încă de la anul 1000, Avicenna a făcut un experiment şi a pus un miel într-o cuşcă lângă cuşca unui lup. Mielul a murit, pur şi simplu, de frică. Când ne e frică, nu se mai secretă chimia necesară şi celula moare. Pe termen lung, asta înseamnă scleroze, boli degenerative, Parkinson şi demenţă  –
Dumitru Constantin Dulcan -Inteligența materiei-
_____
Vedeți, noi ca oameni avem nevoie întotdeauna de dialectică. Sau cum să ne exersăm mintea să creadă toate balivernele, vorbind adesea cu noi înșine foarte logic de altfel, pentru a da crezare unei idei sau alteia, care de fapt e proastă! Ne scuzăm frica,  o justificăm prin dialog interior, de fiecare dată cînd ea apare, găsind elemente, sau născocind iluzoric, prin tulburări mai mult sau mai puți pregnante, mentale. Filtrele gravitaționale acționează atunci ca un bumerang: tot ceea ce vezi rău, se întoarce împotriva ta,și a scopului original, proiectat din iubire,  căci noi suntem niște obiecte reflexive prin definiție. Dar este mai ușor pentru mintea umană să-și găsească rost în a declanșa idei pentru a crea probleme. Și ce probleme? Unele dintre acelea d-ale lumii care au fost declanșate tocmai de mintea omului  autodivinizat.  Îmbolnăvit fără să știe de dorința sa crîncenă de a stăpîni peste toate, de  a distruge și de a fi, înclinat în partea de jos a balansoarului din care e alcătuit metafizic, spre întunecimile propriei nefericiri.
Și deși refuzăm vehement explicații provenite dintr-un palier mai înalt al gîndirii, mai înalt decît psihologia ființei însăși, care este tot o știință de fapt, în sine, deși refuzăm explicațiile strămoșilor noștri, maeștrilor cei buni și sfinților, revenim în bula noastră de ignoranță evoluată, și cu știința materialistă în mână, luptăm de atîta amar de ani cu eternitatea, propovăduind fără să știm, mai departe, de dragul banilor și de dragul unor drepturi foarte parșiv înțelese- libertatea cauzatoare de moarte. Moarte umană!  Căci am fost descriși în original că NU VOM UCIDE (prin porunca SĂ NU UCIZI), dar zilnic făuritorii civilizației ucid sufletul omului și chibzuiala lui, prin nechemarea sa  sau excluderea sa programată din clanurile celor puțini care au înțeles, au știut, au văzut și s-au convins, prin experiență sau nu, ce mai e de fapt și cu lumea asta, dincolo de niște mediocre (dar utile ) simțuri, generînd în schimb maselor, și chiar și nouă, romînilor, credințe false, iluzorice, menite să te facă să consumi și să vrei să ai și mai mult! Subjugarea omului de către om.
Dacă ateii au dreptate, și cei închinăcioși la știința materialistă, anihilînd din fașă noile tipare de gîndire bazate pe anihilarea fricii, prin exemplificarea de mai sus, închinîndu-se industriilor farma,  (e cel mai relevant exemplu) și a altor industrii materialiste de tot felul, atunci noi ca oameni suntem foarte foarte proști! 
Și comozi, că nu vrem sau refuzăm  să înțelegem o  dată schimbarea de paradigmă la care suntem chemați.
Vrem sau nu vrem, ne place sau nu, suntem chemați, prin vremurile drastice pe care le trăim, înaintea cărora suntem martori dar și pioni abili, la o conștiință mai elevată, la o cunoaștere mai bună a lucrurilor sensibile cu care ne confruntăm și care ne confruntă pe toate palierele ființei, spre a cunoaște nu doar sensul și proveniența lor, ci și a vedea rezolvarea, în cel mai scurt și propice timp posibil! 
#războiHibrid
Social share & recomandare

1 Comment

  1. Bun articol! – despre „mintea omului autodivinizat”.

    „Domnul e atotputernic și mai tare ca toți și în toată vremea e biruitor în trupul cel muritor, când coboară să ajute în război. Iar de sînt și biruiți, e vădit că sînt biruiți când sînt afară de El.
    Sfântul Isaac Sirul

    „Fără nemurire şi mântuire, libertatea e de neconceput.”
    Petre Ţuţea

Comments are closed.